50 de minute și doi cetățeni interesați. Dezbatere despre finanțarea reabilitării de clădiri istorice

clădiri istorice

Mai puțin de o oră, cu tot cu prezentarea proiectului, a durat dezbaterea publică organizată de primărie pe tema modificării programului de sprijin pentru reabilitarea clădirilor istorice. Au fost exact doi proprietari care au pus întrebări, iar alte câteva solicitări primite prin e-mail au primit și ele răspunsuri. Dacă proiectul trece de votul CL, primăria va acoperi 20% din sumele pentru reabilitări prin granturi, iar restul va fi returnat de proprietari, fără dobândă, în 10 ani.

În urmă cu un an, consilierii locali votau noul program de sprijin pentru reabilitarea clădirilor istorice, care a înlocuit programul existent anterior. Niciun imobil nu a apucat, până acum, să fie refăcut cu bani de la bugetul local, prin niciuna dintre variante. Au fost cam 100 de proprietari / asociații de proprietari care au cerut detalii despre ce trebuie să facă. Două dosare sunt în stare mai avansată.

Regulamentul actual prevede că în cazul monumentelor individuale și de ansamblu, sprijinul financiar de la PMT este de 20% grant, 80% rambursabil, fără dobândă. Pentru clădirile monument aflate în situri, proprietarii trebuie să pună jumătate din sumă, iar restul este credit rambursabil, fără dobândă. Au fost stabilit niște liste prioritare de intervenție prin acest program, pe care au fost incluse 539 clădiri. La o verificare mai atentă s-a constatat că 75% din aceste imobile sunt în situri istorice și nu puteau beneficia de fonduri nerambursabile.

Finanțarea se va face la fel pentru toate imobilele

De aici a apărut propunerea de modificare a regulamentului. Ea a fost prezentată la dezbaterea publică de Roxana Pătrulescu, din partea Biroului de Reabilitare Cartiere Istorice, care își desfășoară activitatea în Palatul Ștefania din Piața Traian. Așadar, se propune aceeași formă de finanțare pentru toate clădirile, indiferent că sunt monumente individuale, din ansamblu istoric sau din sit: 20% grant, 80% credit rambursabil, fără dobândă.

„Forma de sprijin care se vă acorda proprietarilor persoane fizice din clădirile istorice eligibile prin actualizarea programului este de 20% sprijin financiar nerambursabil și 80% sprijin financiar rambursabil în maximum 10 ani (…) în limitele fondurilor alocate anual cu această destinație, în condițiile programului și cu respectarea criteriilor de selecție și ierarhizare stabilite conform legii, pentru clădirile monument istoric, clădirile istorice din ansambluri și/sau situri”, se precizează, de altfel, în proiectul de HCL care poate fi citit AICI.

Pe listele prioritare au fost introduse 14 clădiri noi din Elisabetin, Fabric și Iosefin, după cum urmează: în Anexa nr. 3 – două clădiri, una în zona prioritară de intervenție III, cartier Iosefin, situata pe Bd. Regele Carol I, nr. 3, și a doua în zona prioritară de intervenție III Cartier Elisabetin, situată în Piața Nicolae Bălcescu, nr. 1; în Anexa nr. 4 – 12 clădiri, din care 4 în zona prioritară de intervenție IV, cartier Fabric, pe str. Costache Negruzzi, nr. 5 și nr. 11, str. Ecaterina Teodoroiu, nr.13, și str. Ștefan cel Mare, nr. 27, un imobil în zona prioritară de intervenție IV, Iosefin, str. Ion Heliade Rădulescu, nr. 1A, și 7 clădiri în zona prioritară de intervenție IV, Elisabetin, str. Feldioara, nr. 11, și str. Memorandului, nr. 5, 6, 8, 49, 83 și 86.

De asemenea, pentru a se putea înscrie în acest program de reabilitare, o asociație de proprietari va avea nevoie de acordul a două treimi din membri, nu de al tuturor, ca până acum.

„Nici șarpanta primăriei nu e reparată”

Dezbaterea publică organizată luni după-amiază s-a terminat în mai puțin de o oră. Cătălin Gheorghiu, președintele unei asociații de proprietari din Piața Romanilor, a reclamat lungimea regulamentului și a spus că ar fi util ca primăria să finanțeze și partea de proiectare. „Să spuneți că ați avut 400 de consultări eu nu consider că este o reușită. Dar să spuneți că am rezolvat 1.000 de clădiri, bine, nu sunt atâtea… 50 de clădiri în standardul cutare, asta ar fi. Dar asta nu este specificat în proiect. La sfârșitul zilei, să zicem că nici șarpanta de aici (de la clădirea PMT – n.r.) nu este reparată, după câți ani?”, a afirmat acesta.

„Pentru înțelegerea programului și descifrarea lucrurilor care nu sunt suficient de prietenos formulate suntem oricând deschiși la dialog. Puteți să veniți la consultanță, stăm cu regulamentul în față și răspundem la orice nelămuriri”, a răspuns Roxana Pătrulescu. Aceasta a anunțat că vor fi tipărite în jur de 5.000 de flyere informative, pe care vor fi sintetizate informațiile din programul de finanțare. De asemenea, urmează să fie organizate prezentări în fața asociațiilor de proprietari. „Finanțarea proiectării nu este posibilă, la fel cum nu este posibilă finanțarea lucrărilor de consolidare, pentru că Legea 153 nu ne permite”, a completat Pătrulescu.

Ce clădiri nu pot fi finanțate decât dacă sunt consolidate

Administratorul public Matei Creiveanu i-a răspuns timișoreanului că șarpanta PMT nu este reparată, deoarece municipalitatea a decis să-și prioritizeze investițiile, iar refacerea fațadei nu a fost considerată urgență de grad zero. „Nu va putea să rezolve acest program toate situațiile de clădiri cu probleme de fațadă, dar e un element ajutător (…) Nu rezolvă acest program toate nedreptățile Timișoarei și ale României. Este un program care să ajute cetățenii care nu au mijloace pe care să le poată angaja din start. Este un progam de nișă, nu va rezolva toate problemele”, a mai spus acesta.

Consilierul local Paula Romocean a completat că PMT nu poate plăti din bugetul propriu și proiecte tehnice, și expertize, și finanțare pentru reabilitare.

Georg Bardeau, consulul onorific al Austriei la Timișoara și al doilea participant la dezbaterea publică, a vrut să știe ce clădiri nu pot fi incluse în acest program de sprijin. „Doar clădirile expertizate cu risc seismic 1 nu sunt eligibile pentru finanțare. Este necesară consolidarea clădirilor respective”, a venit răspunsul din partea Roxanei Pătrulescu. Bardeau a vrut să știe și dacă această consolidare se poate face prin contractul de reabilitare, iar proprietarii să plătească ei această operațiune. „Contractul pe care PMT îl face cu executantul este pentru lucrările eligibile. Nu putem include în contract lucrări neeligibile, inclusiv cele de consolidare. Asta nu înseamnă că asociația de proprietari nu poate să încheie separat un contract cu aceeași firmă de execuție”, a conchis Roxana Pătrulescu. Aceasta a răspuns ulterior la mai multe întrebări în general de natură tehnică sosite prin e-mail.

Proiectul urmează să ajungă la vot în CL.