4 decembrie 2020

Fațada Operei, scoasă din nou la licitație. Lucrare de șase ori mai scumpă decât se estimase în 2016

fațada operei

Primăria Timișoara scoate din nou la licitație reabilitarea de la fațada Operei Române. Lucrarea costă de șase ori mai mult decât se estimase la licitație derulată în 2016 și are termen de execuție un an. Ea vorbește despre fațada placată cu „travestin”, un material care, aparent, nu există în realitate.

În februarie 2016, Nicolae Robu anunța încheierea licitației pentru reabilitarea fațadei Palatului Culturii. Lucrarea de puțin peste 750.000 de lei, cu termen de execuție de șase luni, a fost câștigată de SC Alex-Dia Construct SRL. Lucrarea nu avea aviz de la Ministerul Culturii, act care a venit abia în 2017, deși numai parțial. „Intervenția va urmări conservarea materialului și nu înlocuirea lui, se va prezenta soluția de curățare, evitându-se curățarea excesivă, iar apoi se va reveni la avizare cu fazele PT și DE”, spunea atunci primarul Timișoarei.

Trei ani de la prima licitație pentru fațada Operei

Lucrările n-au început nici acum, la mai bine de trei ani. De altfel, ori de câte ori a fost întrebat, în ultima perioadă, despre ce se întâmplă cu proiectul, Robu n-a putut oferi un termen sau o explicație. Ea a venit însă pe 25 iunie, din Sistemul Electronic de Achiziții Publice, unde primăria a scos la licitație „Execuția lucrărilor (PT+ execuție) – Lucrări suplimentare pentru reabilitarea fațadei placată cu travestin de la Palatul Culturii Timișoara – Piața Victoriei HCL 286/2008 – Reabilitarea fațadei placată cu travestin de la Palatul Cultural Timișoara”. Ce este „travestinul” e altă discuție, fiindcă până acum era vorba despre travertin.

Suma estimată pentru fațada Operei: 4,66 milioane de lei, adică peste 980.000 de euro! Altfel spus, de șase ori mai mare decât cea licitată în primăvara lui 2016! Și termenul de finalizare s-a dublat: de la șase luni, el a ajuns la un an.

Banii vor veni de la bugetul local, însă e imposibil ca șantierul să înceapă în acest an. Ofertele pot fi depuse până în 5 august, urmează evaluarea și, dacă totul merge bine, la începutul toamnei ar putea fi anunțat câștigătorul. Există însă și posibilitatea unor contestații, astfel că procedura s-ar putea prelungi. În condițiile în care mai este un an și jumătate până în 2021, e destul de probabil că Timișoara va fi Capitala Europeană a Culturii cu cele mai multe clădiri înconjurate de schele. La doi pași de Operă, Palatul Lloyd, unde se află rectoratul Politehnicii, va fi și el în șantier. În plus, nici pavajul Pieței Operei nu va fi înlocuit, așa cum își dorea primăria. S-a constatat că lucrarea este prea complexă și nu poate fi dusă la bun sfârșit în timp util. Astfel, se vor face doar cârpeli, cât să nu-și rupă oamenii picioarele.

Promisiuni grămadă, dar nimic concret

Institutul Național al Patrimoniului anunța, în noiembrie 2018, că Palatul Culturii și Castelul Huniade îndeplinesc condițiile pentru a fi reabilitate cu bani veniți de la București. În cazul Palatul Culturii, banii de la INP ar urma să vină pentru interiorul clădirii. „Am trimis către INP documentațiile existente. Studiul de fezabilitate și proiectul tehnic, făcute în perioada 2008-2011, pentru toate cele 4 corpuri de clădire, iar valoarea era de aproximativ 80 de milioane de lei. Urmează să se stabilească dacă primăria va face actualizarea studiilor sau această sarcină va reveni INP. Lucrările se referă la consolidări, refuncționalizări, restaurări interioare și exterioare, dotări (…) La fazarea proiectului în relația cu INP, s-a luat în calcul ca în 2021 Palatul Culturii să fie disponibil pentru manifestări”, spunea viceprimarul Dan Diaconu.

Palatul Culturii este realizat după planurile arhitecților vienezi Helmer și Fellner, și a fost finalizat în 1875. Clădirea a fost devastată de două incendii. Primul s-a produs în 1880, reconstrucția durând până în 1882 și păstrând forma originală a clădirii, în stil renaissance. După al doilea incendiu, în 1920, au rămas intacte doar aripile laterale. Reconstrucția a fost făcută după planurile arhitectului Duiliu Marcu, în stil neobizantin.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: