Să știi să scrii cod nu va mai fi suficient pentru a-ți găsi ușor un job în IT, iar diploma nu va mai putea garanta o carieră întreagă. Piața muncii din Timișoara se schimbă, iar companiile caută tot mai mult oameni care știu să lucreze cu inteligența artificială, se adaptează rapid și pot combina competențe din domenii diferite.
Schimbarea se vede deja în discuțiile Universității Politehnica Timișoara cu marii angajatori din regiune, spune rectorul UPT, Florin Drăgan. Cybersecurity, inteligența artificială, machine learning, automatizările, electronica de putere sau testarea avansată sunt printre domeniile în care specialiștii buni sunt greu de găsit.
„Dacă în trecut angajatorii puneau accent în primul rând pe competența tehnică și disponibilitate, acum adaptabilitatea a devenit esențială. Angajații trebuie să învețe rapid, să lucreze cu instrumente bazate pe AI, să înțeleagă procese complexe și să poată colabora cu specialiști din alte domenii”, explică Florin Drăgan.
Schimbarea poate fi rezumată, spune rectorul UPT, printr-o întrebare diferită pusă candidatului: de la „știi să faci asta?” la „cât de repede poți învăța următorul lucru?”.
Juniorii IT, primii care simt schimbarea
Presiunea este mai mare pentru cei care intră acum pe piața muncii. Inteligența artificială poate prelua deja o parte dintre sarcinile repetitive sau relativ simple, iar profilul juniorului căutat de companii începe să se schimbe. „Inteligența artificială nu elimină nevoia de specialiști IT, dar ridică foarte mult ștacheta pentru cei care intră în piață. Juniorul care știe doar să scrie cod simplu va avea tot mai multe dificultăți”, spune Drăgan.
În schimb, vor avea un avantaj absolvenții care, pe lângă fundamentele tehnice, știu să folosească AI și au experiență în proiecte reale, cloud, cybersecurity, embedded, data sau automatizare.
„Practic nu dispar locurile de muncă, dar se schimbă profilul angajaților pe care îi caută companiile”, explică rectorul UPT. Pentru un student care începe facultatea în 2026, perspectiva este și mai interesantă: va ajunge pe piața muncii în jurul anilor 2030-2031, când o parte dintre activitățile făcute astăzi de programatorii juniori ar putea fi automatizate.
În aceste condiții, spune Florin Drăgan, universitățile trebuie să pună mai mult accent pe fundamente, rezolvarea unor probleme reale și capacitatea de a combina software-ul cu robotica, industria automotive, energia, securitatea cibernetică, producția sau medicina. „În 2030, compania nu îl va întreba doar «ce știi să programezi?», ci «ce problemă complicată poți rezolva folosind tehnologia și AI-ul?»”, afirmă acesta.
Diploma de la 23 de ani nu va mai ajunge pentru o carieră întreagă
„Trebuie să acceptăm și că diploma de la 23 de ani nu va mai fi suficientă pentru o carieră întreagă. Universitatea va trebui să-l reîntâlnească pe absolvent la 30, la 40 sau la 50 de ani”, mai spune rectorul UPT.
Pentru Timișoara apare însă o a doua problemă: nu este suficient să formeze specialiști. Trebuie să-i și convingă să rămână. Salariul și perspectivele profesionale rămân importante, dar în alegerea unui oraș intră tot mai mult costul locuințelor, traficul, transportul public, școlile și creșele, viața culturală, spațiile verzi sau conexiunile aeriene.
Competiția devine și mai puternică într-o piață în care un absolvent din Timișoara poate lucra pentru o companie din alt oraș sau din altă țară fără să se mute acolo. Miza următorilor ani, consideră Florin Drăgan, este ca Timișoara să nu rămână doar un oraș în care companiile produc, ci să devină tot mai mult unul în care acestea aleg să dezvolte și să creeze tehnologii.
