Parcarea multietajată din zona Parcului Civic reaprinde un conflict vechi. Primăria Timișoara acuză Direcția Județeană pentru Cultură Timiș că „blochează abuziv” un proiect necesar, în timp ce instituția de avizare spune că documentația este incompletă și ignoră regulile de protecție a patrimoniului. În plus, decizia nu vine direct de la DJC și nu este vorba despre un refuz.
Proiectul parcării din spatele magazinului Bega este considerat de administrația actuală drept o soluție urgentă pentru lipsa locurilor de parcare din centru. Și nu greșește: în zona zero a Timișoarei nu există nicio parcare publică de mari dimensiuni, iar găsirea unui loc liber este, de multe ori, o probă de răbdare.
„E inadmisibil ca Direcția de Cultură să blocheze un proiect care rezolvă o parte din problema trăită zilnic de timișoreni – parcarea în zona centrală. Ni se cere să facem parcarea mai mică prin reducerea înălțimii. Nu acceptăm așa ceva. Parcarea respectă limita de înălțime din PUG, iar Direcția de Cultură își depășește abuziv atribuțiile aici. Acest proiect respectă toate regulile și, totuși, este blocat. Vom cere reanalizarea documentației, pentru că orașul nu-și permite astfel de blocaje. Avem aceeași situație și la Pasarela Îndrăgostiților, din cauza căreia pierdem mult timp și bani, în condițiile în care există risc de prăbușire”, a transmis viceprimarul Paula Romocean.
Potrivit aceleiași surse, „Direcția Județeană de Cultură a impus, printre altele, o cercetare arheologică preventivă în această etapă, fără nicio bază legală. În plus, a solicitat extinderea analizei la o zonă învecinată, deși municipalitatea nu are prevăzută nicio lucrare, iar funcțiunile din zonă, respectiv clădirile din jur și Parcul Civic, nu vor suferi modificări”.
Nu e aviz negativ, ci solicitare de completări
La prima vedere, situația pare revoltătoare. Dacă întrebi însă și partea „adversă”, lucrurile devin mai nuanțate. Nu există un proiect blocat și nici un aviz negativ, ci o solicitare de completare a documentației, venită din partea Comisia Zonală a Monumentelor Istorice.
„Comunicarea este emisă de Direcția pentru Cultură Timiș, dar este generată de Comisia Zonală a Monumentelor Istorice 12. Solicitarea de a realiza un plan de urbanism de zonă construită protejată (PUZ-CP) pentru această zonă este și logică, dar și prevăzută în certificatul de urbanism pe care tot Primăria Timișoara l-a emis. În loc de PUZ-CP, documentația a venit în faza PUZ. Nu cred că primăria ar fi acceptat oricărui alt beneficiar încălcarea propriului certificat de urbanism”, explică Sorin Predescu, directorul DJC.
„Reducerea înălțimii parcării este recomandată de studiul istoric. Parcarea nu ar trebui să fie mai înaltă decât palatul istoric de care este, practic, alipită. Necesitatea unui studiu arheologic este evidentă atâta timp cât parcarea se suprapune parțial pe fundațiile fostei Cazarme Transilvania”, continuă acesta.
Potrivit șefului DJC, toate aceste aspecte ar fi trebuit discutate într-un cadru tehnic, nu prin comunicate. „Discuția poate deveni foarte tehnică: de ce nu se face o parcare subterană, de ce nu se reglementează urbanistic întreaga zonă a Parcului Civic, de ce proiectarea este atât de slabă arhitectural într-un spațiu central. Acestea sunt discuții care ar trebui purtate interinstituțional. Dacă primăria ar avea puțină memorie instituțională, ar ști că declarațiile pline de indignare nu rezolvă problemele pe care tot ea le creează”, conchide Predescu.
Un teren cu istoric juridic complicat
Demersurile pentru recuperarea terenului din Piața Ferdinand Foch au început în vremea administrației Robu. În aprilie 2014, consiliul local vota concesionarea directă a terenului către Drumuri Municipale Timișoara, pentru realizarea unei parcări supraterane. Doar că, la acel moment, primăria nu mai era în posesia terenului.
Societatea Bega Turism obținuse de la Ministerul Economiei un certificat de atestare a dreptului de proprietate și se intabulase deja. Municipalitatea a cerut anularea certificatului în instanță și a obținut o primă decizie favorabilă în 2016, la Curtea de Apel Timișoara. Litigiul a continuat ani la rând, iar abia în 2022 Curtea Supremă a dat definitiv dreptate primăriei.
În acest context, schimbul de replici dintre Primăria Timișoara și Direcția de Cultură pare mai degrabă o confruntare între graba de a livra un proiect și obligația de a respecta reguli care există tocmai pentru că, în trecut, astfel de zone au fost tratate superficial.
