În 15 iunie 2020, candidatul USR-PLUS Dominic Fritz făcea „inventarul” realizărilor primarului în funcție, pe baza promisiunilor electorale. Rezultatul? Mai puțin de o treime pusese în practică Nicolae Robu din ceea ce anunțase, spunea Fritz.
„Pentru mine această listă e un document al eșecului domnului Robu, un manifest al limitărilor sale. În 2020, noi trebuie să ne întrebăm dacă el și anturajul lui fac față provocărilor cu care se confruntă Timișoara (…) Mă întreb de ce nu a reușit aceste promisiuni, pentru că multe sunt valide (…) Pentru că domnul Robu nu pricepe ce înseamnă o administrație publică modernă”, declara candidatul USR-PLUS.
Cele 10 linii directoare
În aceeași zi, Dominic Fritz anunța, la rândul său, „10 angajamente USR-PLUS pentru un nou început în administrația timișoreană”. Acestea erau:
- Pune cartierele în centrul atenției
- Face zona metropolitană funcțională
- Reconectează administrația timișoreană de Europa
- Atrage profesioniști în primărie
- Digitalizarea și eficientizarea administrației locale
- Combate corupția cu transparență
- Reechilibrează bugetul spre investiții
- Va lua decizii bazate pe date și va învăța constant
- Consultă și implică cetățenii
- Luptă pentru interese Timișoarei pe plan național și european
Cartiere și consilieri
„Fără promisiuni goale”, scrie și acum pe site-ul lui Dominic Fritz. Cum stăm după șase luni de mandat? E greu de făcut o statistică, pentru că reperele sunt, în cel mai bun caz, subiective. Actualul primar nu și-a asumat nimic concret pe o axă temporală, deci e imposibil de spus „ a promis, dar n-a făcut”.
În ceea ce privește cartierele, există, în programul detaliat „Revoluția bunei guvernări”, promisiunea că „împreună cu locuitorii, vom elabora o strategie de dezvoltare pentru fiecare cartier”. Ideea e probabil în lucru și va fi pusă în aplicare în anii care vin. Tot atunci ar trebui înființate și primăriile de cartier, ca model experimental, dar și funcțiile de manager de cartier.
Atragerea de profesioniști în primărie s-a concretizat, până acum, în angajarea a 10 consilieri personali, a unui administrator public, venit de la București, și a unui arhitect-șef, care a trecut printr-un concurs al cărui rezultat a fost vehiculat, pe rețelele de socializare, cu zile bune înainte de încheiere. De asemenea, au fost confirmați în funcție un director la Direcția de Patrimoniu și unul la Direcția de Dezvoltare. Ambii lucrează în primărie de mai mulți ani. Una dintre caracteristile concursurilor pe post organizate în ultimele șase luni este că tot mai mulți candidați preferă să-și ascundă identitățile. Legea le dă voie, evident, să facă asta.
Pe site-ul PMT a fost creată o nouă secțiune unde sunt trecute cheltuielile făcute de lunar de administrația locală. E parte a promisiunii de combatere a corupției prin transparență, dar până la „primăria de sticlă” mai e ceva lucru la… spălarea geamurilor.
Puțin despre buget
Bugetul pe 2021 este, potrivit estimărilor liberale, în proporție de 86% identic cu acela din anul anterior. Era și greu să fie altfel, în condițiile în care trebuie finalizare proiecte mari începute de administrația Robu: strada Prezan, bd. Sudului, Calea Bodgăneștilor, bd. Cetății și, desigur, „perla coroanei”, Pasajul Solventul.
„Cheltuielile de funcționare vor fi reduse prin eficientizare, stoparea sifonării și o restructurare a Colterm-ului, acum o gaură neagră care absoarbe o bună parte a bugetului”, scrie în același program electoral. Colterm e în continuare aceeași „gaură neagră”, dar are consiliu de administrație nou, în regim interimar, și se presupune că va fi salvat prin concordat preventiv. Nu se știe cine îl va face, pentru că procedura de achiziție a unei firme specializate a fost contestată și a eșuat. De mai bine de o lună nu a fost lansată alta.
Buget participativ, poate de la anul
Implicarea cetățenilor mai trebuie să aștepte un pic. Deși promis, procentul de „5% din bugetul de investiții la dispoziția cetățenilor pentru a propune, susține și decide cele mai importante proiecte pentru ei și cartierul lor” va fi pus în aplicare, probabil, de anul viitor.
La capitolul digitalizare și eficientizare, promisiunile vizează un ghișeu unic), un singur dosar al cetățeanului, formulare simplificate și precompletate. „Website-ul Primăriei va fi reconstruit din temelie și va deveni un portal de servicii și informații ușor de accesat. Procedurile interne vor fi eficientizate în mod constant, prin soluții tehnologice”, scrie în programul electoral. Se lucrează încă la reconstrucție.
În ceea ce privește profesioniștii din primărie, era propusă înființarea unui „Centru de Excelență în Mobilitate Urbană”. Aici ar trebui să lucreze „experți în mobilitate, inginerie și planificare teritorială, care să realizeze teme și studii pentru dezvoltarea mobilității la nivel metropolitan și să redacteze caiete de sarcini în concordanță cu direcțiile de finanțare europeană”. Se lucrează, probabil, și la asta, pentru că ideea nu a mai fost adusă în discuție de la preluarea mandatului.
Totul, la vedere. Urmează
„Primăria de sticlă” include, cel puțin la nivel teoretic, publicarea, „în regim de date deschis”, a tuturor contractelor, anexelor, caietelor de sarcini, referatelor și rezultatelor din arhiva primăriei din ultimii ani. „Pe pagina web, cetățenii vor putea vedea constant ce sesizări există în cartierul lor, ce proiecte sau ce lucrări de mentenanță sunt în derulare. Deplasarea vehiculelor (transport în comun, mașini de gunoi sau de curățenie) va putea fi urmărită în timp real”, mai scrie în programul electoral al lui Dominic Fritz. Pot fi văzute traseele mașinilor de curățenie, obligație prevăzută, de altfel, în caietele de sarcini ale licitațiilor.
„Primarul va deveni un ambasador activ pentru Timișoara. Primăria se va orienta spre colaborarea cu instituțiile publice pe toate nivelele. Ca prioritate zero, vom intensifica presiunile pentru infrastructura mare în jurul orașului, mai ales pentru centură și autostrada Timișoara-Moravița”, precizează același program electoral.
Centura de Sud e în lucru deja, într-un ritm la care primăria nu are nimic de spus. Centura de Vest e în faza de SF și sunt patru variante din care trebuie aleasă una. Autostrada Timișoara – Moravița a fost deja în centrul unui scandal, după ce a fost selectat un traseu care trecea printre zone de case din arealul UAT Moșnița Nouă. Au urmat discuții și, probabil, se va opta pentru o altă variantă.
Planuri grămadă
Altă propunere – pentru, repetăm, un viitor neprecizat în timp – vizează înființarea unei structuri specializate în atragerea fondurilor nerambursabile. Unitatea de Implementare a Proiectelor „va lucra exclusiv la scrierea de proiecte pe toate liniile de finanțare posibile, atât pentru cele finanțate de către statul român, cât și cele cu finanțare din partea Uniunii Europene. Echipa va fi formată din specialiști (juriști, economiști, manageri de proiecte, arhitecți, urbaniști) care își vor câștiga onorariile transparent și direct din proiectele realizate, fără a fi o povară suplimentară pentru bugetul Primăriei”.
Ar trebui înființat și un departament de patrimoniu istoric, care „va actualiza registrul cu toate clădirile istorice și proprietarii acestora, cu identificarea zonelor prioritare prin studii istorice și arhitecturale”. Unul dintre cele mai ambițioase proiecte propuse este Trustul Timișorean pentru Patrimoniu, care „va avea din start un buget de 10 milioane de euro, din bugetul local, din care vom finanța, încă din primul mandat, reabilitarea a cel puțin 50 clădiri”. Nu se va înființa în acest an, poate din 2022.
Șase luni de mandat Dominic Fritz înseamnă, deci, și bune, și mai puțin bune. Neasumarea unui orizont de timp e, până la urmă, o dovadă de precauție din partea unei echipe care nu avea toate datele pentru a se lansa în această „aventură”. Oamenii încep însă să-și dorească rezultate. Dincolo de transparență și profesionalizare în administrație, evident necesare, ei numără, în sec, gropile din carosabil și rampele ilegale de gunoi de la colț de stradă. Buna guvernare trebuie să le împace și pe unele, și pe altele.
