Verde pentru proiectul imobiliar de la liceul de arte plastice. Ce rămâne în picioare, ce se schimbă

După doi ani de încercări, un protest de stradă, nenumărate reacții negative pe rețelele de socializare și trei dezbateri publice, PUZ-ul pentru investiția imobiliară de la fostul liceu israelit / de arte plastice a trecut de plenul CL. Aici vor „răsări” birouri, magazine, spații de locuit, parcări și niște spații verzi.

În plenul CL a ajuns, după doi ani, proiectul privind „aprobarea Planului Urbanistic Zonal «Mixed-Use – Zona centrală – Construire clădiri cu funcţiuni mixte: locuire colectivă, activităţi administrative, de administrarea afacerilor, financiar – bancare, comerciale (terţiare), culturale, de turism, servicii (terţiare), parcaj colectiv public şi privat»” de la fostul liceu de arte plastice. Retras ultima dată de pe ordinea de zi acum câteva săptămâni și trecut pentru a treia oară printr-o dezbatere publică, proiectul a fost votat în câteva secunde de aleșii locali.

Ce se păstrează

De acum, firma clujeană Studium Green are liber la investiția imobiliară de multe milioane de euro pe care o plănuiește de peste doi ani la fostul liceu de arte plastice. Cel mai recent proiect, realizat, în urma unui concurs internațional, de arhitectul timișorean Claudiu Ionescu, a fost prezentat anul trecut. Și a stârnit o mulțime de nemulțumiri. Acesta propunea, printre altele, ridicarea unui turn de belvedere de 47 metri, dar și trei niveluri de parcare subterană. Contestatarii lui au reclamat și demolarea fostului liceu sau a clădirii în care a fost, până nu demult, sediul inspectoratului școlar.

Proiectul care a trecut de plenul CL prevede însă păstrarea școlii evreiești și a fostului internat. Ele vor deveni spații pentru o galerie de artă contemporană, un centru pentru tinerii profesioniști din artă și arhitectură și un muzeu al comunității evreiești. Potrivit documentației PUZ, va fi păstrat în totalitate corpul Internatului Evreiesc/ Inspectoratului Școlar al Județului Timiș și corpul central (P+1) al fostei Școli Evreiești/ Liceului de Arte, care nu va fi afectat de lărgirea propusă a Bd. 20 Decembrie 1989.

Parcare subterană de două niveluri, nu trei

A fost făcută și expertiza geotehnică solicitată de reprezentanții Mitropoliei Banatului. Aceasta a fost coordonată de profesorul Marin Marin și recomandă, pentru a asigura integritatea fundațiilor construcțiilor adiacente, incluzând Mitropolia Banatului și Catedrala Mitropoliei, ca adâncimea totală a excavațiilor realizate pentru proiect să fie limitată de la trei la două subsoluri. Altfel spus, nu vor mai fi trei niveluri de parcare subterană, ci numai două. Proiectul prevede, de altfel, realizarea a 450 de locuri în parcare, terane și subterane.

Pe cel puțin 10% din suprafața terenului de 8.365 mp, vor fi amenajate spații verzi. Potrivit proiectului, va fi făcută și o terasă verde la etaj. Vor fi făcute, de asemenea, schimbări în ceea ce privește arhitectura rutieră a zonei. Str. 20 Decembrie 1989 va fi lărgită la patru benzi, pe C.D. Loga și Mihai Eminescu vor fi modificate profilele stradale, iar str. Patriarh Miron Cristea va avea sens unic, dinspre Eminescu spre Loga.

„Element de signalistică urbană”, înalt de 26 metri

S-a renunțat, în cea mai recentă variantă a proiectului, cea votată de CL, și la turnul de belvedere de 47 de metri. În locul lui va fi ridicat „un element de signalistică urbană”, poziționat în piața publică și orientat înspre Parcul Justiției. Acesta va reflecta, la fel ca întregul proiect, după cum susțin cei de la Studium Green spiritul Grupului Sigma, cunoscut pentru influența asupra culturii locale, care a activat în Liceul de Artă. Forma exactă și finală a acestui element, care nu va fi depăși 26 de metri, va fi decisă în consultare cu membrii în viață ai Grupului Sigma.

Clădirea fostului liceu de arte plastice stă goală din 2013, după ce PMT a decis că nu mai plătește 30.000 de euro chirie lunară către Fundația Caritatea și a mutat elevii. În octombrie 2016, CL Timișoara a votat în favoarea neexercitării dreptului de preemțiune pentru acest ansamblu imobiliar, pe care Fundaţia Caritatea – Federaţia Comunităţii Evreieşti din România cerea 5 milioane de euro. Când vor începe lucrările și cât v