Tribunalul Timiș, despre candidatura lui Fritz: Cartea de rezidență, act „necesar și suficient”

rezidență

Cinci contestații împotriva candidaturii lui Dominic Fritz la Primăria Timișoara. Patru s-au îndreptat împotriva Biroului Electoral de Circumscripție 1 Timișoara și doar una și direct împotriva actualului primar. Toate au fost respinse la judecătorie și pot fi atacate cu apel la tribunal. Instanța superioară a respins, până la ora redactării acestui articol, două apeluri.

La Judecătoria Timișoara au fost înregistrate patru contestaţii la legea electorală, îndreptate împotriva Biroului Electoral de Circumscripție 1 Timișoara. Acestea au fost depuse de Mirela Toc, Ioan Toroican, Mariana Ionescu și Nicolae Bîrsan. Toate au fost respinse, putând fi atacate cu apel la Tribunalul Timiș.

Cele patru contestații depuse împotriva Biroului Electoral de Circumscripție 1 Timișoara vizează, de fapt, candidatura lui Dominic Fritz. Și împotriva acestuia, nu doar a Biroului Electoral de Circumscripție 1 Timișoara, s-a îndreptat doar Gabriel Mihail Tușinean, însă nici el nu a avut succes. Tușinean poate depune, de asemenea, apel la tribunal.

Apelul lui Ioan Toroican, președintele Mișcării pentru Democrație Directă, a fost respins de instanța superioară la 1 mai, decizia acesteia fiind definitivă.

Legea „circumstanțiază noțiunea de domiciliu în cazul cetățenilor Uniunii Europene”

„Este adevărat că în acord cu prevederile art. 56 alin. 1 din Legea nr. 115/2015, cetăţenii UE pot candida în unitatea administrativ-teritorială în care au domiciliul, iar propunerile de candidaturi se depun în aceleaşi condiţii ca şi pentru cetăţenii români, însă prevederile alin. 3 al aceluiași articol circumstanțiază noțiunea de domiciliu în cazul cetățenilor Uniunii Europene, arătând că declaraţia de acceptare a candidaturii este însoţită fie de un document care atestă adresa din România, potrivit art. 23 alin. (3) (acte încheiate în condiţiile de validitate prevăzute de legislaţia română în vigoare, privind titlul locativ, respectiv contractul de vânzare-cumpărare, contractul de închiriere şi altele; declaraţia scrisă a găzduitorului, persoană fizică sau juridică, de primire în spaţiu, însoţită de unul dintre documentele prevăzute la lit. a); declaraţia pe propria răspundere a solicitantului, însoţită de nota de verificare a poliţistului de ordine publică, prin care se certifică existenţa unui imobil şi faptul că solicitantul locuieşte efectiv la adresa declarată, pentru persoana fizică ce nu poate prezenta documentele prevăzute la lit. a) şi b) documentul eliberat de primărie, din care să rezulte că solicitantul figurează înscris în Registrul agricol, pentru mediul rural), sau de un document emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.

Întrucât dreptul de a candida este indisolubil legat de dreptul de a fi ales, Tribunalul apreciază că analiza condițiilor legale pentru a putea candida se realizează prin prisma prevederilor art. 4 și art. 5 din Legea nr. 115/2015, după cum candidatul este cetățean român sau cetățean al Uniunii Europene.

În speță, tribunalul constată că în cuprinsul dosarului de candidatură se regăsește cartea de rezidență permanentă (…) eliberată la data de 18.04.2024 de către Inspectoratul General pentru Imigrări, act necesar și suficient în cazul cetățenilor Uniunii Europene care candidează pentru o funcție eligibilă pe teritoriul României”, scrie în decizia civilă 529/A, emisă de Secția I Civilă a Tribunalului Timiș, în cazul Ioan Toroican.

Joi, 2 mai, Tribunalul Timiș a respins și apelul depus de Mirela Toc.

Disputele juridice probabil vor continua

Mai trebuie spus că, în cazul lui Nicolae Bîrsan, magistrații de la Judecătoria Timișoara au admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, „cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, pentru modificarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali”.

Foarte probabil, discuțiile despre legalitatea candidaturii lui Dominic Fritz la PMT vor continua, existând avocați care, interpretând aceleași legi, susțin că acesta nu ar avea voie să intre în cursa electorală. Un exemplu, AICI.

La rândul lui, avocatul timișorean Cristian Clipa a comentat, pe Facebook, că „nu că aș vrea să bag bățul prin gard, dar calitatea de dascăl de drept administrativ nu mă lasă să nu o fac: candidatura dlui Fritz este legală (…) Vă recomand să citiți integral art. 5 din Legea 115/2015. Și, din rațiuni pe care mulți le știu, nu am simpatii useriste. Însă rigoarea juridică este și rămâne sfântă pentru mine”.

Articolul invocat de specialistul timișorean are următorul conținut:

(1) Cetăţenii Uniunii Europene care au domiciliul sau reşedinţa în România au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români, cu îndeplinirea prevederilor prezentei legi.
(2) Cetăţenii Uniunii Europene au dreptul de a fi aleşi în funcţia de primar, consilier local şi consilier judeţean.
(3) În sensul prezentei legi, prin cetăţenii Uniunii Europene se înţelege cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, altele decât România.

About Post Author