Timișul, județ fruntaș la dezvoltare durabilă. Dumbrăvița, prima în topul pe localități

Municipiul București și județele Timiș și Cluj sunt singurele din România care ar lua notă de trecere din punct de vedere al îndeplinirii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) pentru 2030. Două comune din Timiș sunt, de asemenea, în top.

dezvoltare durabilă

În 2015, Adunarea Generală a ONU a adoptat documentul strategic Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă. Scopul acestuia este eradicarea sărăciei extreme, combaterea inegalităților și a injustiției și protejarea mediului, până în 2030.

Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă propune 17 obiective

  • Fără sărăcie: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context
  • Foamete „zero”: Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare, îmbunătățirea nutriției ș promovarea unei agriculturi durabile
  • Sănătate și bunăstare: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea bunăstării tuturor la orice vârstă
  • Educație de calitate: Garantarea unei educații de calitate și promovarea oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți
  • Egalitate de gen: Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor și a fetelor
  • Apă curată și sanitație: Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei și sanitație pentru toți
  • Energie curată și la prețuri accesibile: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile
  • Muncă decentă și creștere economică: Promovarea unei creșteri economice susținute, deschise tuturor și durabile, a ocupării depline și productive a forței de muncă și a unei munci decente pentru toți
  • Industrie, inovație și infrastructură: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile și încurajarea inovației
  • Inegalități reduse: Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și de la o țară la alta
  • Orașe și comunități durabile: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile
  • Consum și producție responsabile: Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile
  • Acțiune climatică: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor
  • Viața acvatică: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă
  • Viața terestră: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea deșertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea pierderilor de biodiversitate
  • Pace, justiție și instituții eficiente: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile
  • Parteneriate pentru realizarea obiectivelor: Consolidarea mijloacelor de implementare și revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă

România stă mai bine în topul mondial, decât în cel european

Pentru măsurarea progresului în raport cu cele 17 obiective, au fost elaborate ținte pe baza cărora se calculează scorurile naționale. Potrivit acestor evaluări, România se situează pe locul 38 în lume, dar pe penultima poziție în UE, doar în fața Bulgariei. Indicele la nivel global al României este de 74,78, din 100, iar pe plan european este de 58,31.

Scorurile diferite se explică prin pragurile de calcul diferite la unii parametri. „Pe plan mondial, pragul sărăciei este de 1,5 dolari pe zi, ceea ce, vă dați seama, în cazul României, ca să nu mai vorbim de restul statelor europene, este foarte jos. Pe plan european, se folosește alt benchmark. La fel se întâmplă în cazul multor alți indicatori. De aici rezultă diferența între scorul global și cel european”, a explicat, pentru Economedia.ro, prof. univ. Benedek József, de la Facultatea de Geografie a Universității „Babeș-Bolyai”, primul autor al studiului privitor la România.

Topul național

Studiul făcut la Cluj arată că, în top 10 național pe localități, sunt patru comune limitrofe ale unor mari centre urbane. Este vorba despre Dumbrăvița și Giroc – Timișoara, Otopeni – București și Florești – Cluj-Napoca. Această clasare se explică prin beneficiile aduse de dezvoltarea centrelor urbane din apropiere, dar și prin absența unor efecte precum poluarea sau aglomerația.

Pe județe, clasamentul este deschis de București (5,959 puncte), urmat de Timiș (5,140), Cluj (5,109), Constanța (4,953) și Brașov (4,885). pe ultimele locuri sunt Ialomița (2,992), Vaslui (2,630) și Teleorman (2,485). Dintre orașele mari, Cluj-Napoca este cel mai bine clasat, urmat de Sibiu și Timișoara.

About Post Author