Timișoara, cu 200 de milioane de euro în urma Clujului, la finanțarea pentru universități

UVT a realizat un studiu comparativ despre finanțarea învățământului superior din Timișoara – Cluj Napoca – Iași în perioada 2012 – 2020. Pe baza lui, Alianța Timișoara Universitară și reprezentanții mediului de afaceri au ajuns la concluzia că, raportat la Cluj, Timișoara e foarte departe.

Cercetătorii UVT au analizat bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timișoara, Cluj-Napoca și Iași în ultimii 10 ani, iar rezultatele studiului comparativ au fost prezentate public. Au participat la această prezentare prof. univ. dr. Cosmin Enache, prorector UVT, prof. univ. dr.. Florin Drăgan, rectorul UPT, prof. univ. dr. Cosmin Alin Popescu, rector al USAMVBT, prof. univ. dr. Victor Dumitrașcu, prorector al UMF, dar și invitați din administrația locală și mediul de afaceri, precum și invitații din partea Grupului Partenerilor Strategici GPS-UVT.

Concluziile nu sunt deloc îmbucurătoare pentru Timișoara: în ultimii 10 ani, decalajul de finanțare a făcut ca pentru centrul universitar Cluj-Napoca să fie alocat un buget cu 200 milioane de euro mai mare decât pentru Timișoara. Practic, față de Cluj, Timișoara are doar jumătate din locurile bugetate pentru licență și master și doar o treime pentru doctorat.

„Se poate vorbi despre un impact decisiv al intervenției statului în favoarea dezvoltării celorlalte două centre universitare mari (Cluj-Napoca și Iași) – o politică publică dezavantajoasă față de Banat și Timișoara, plecată probabil de la ideea că noi avem resurse proprii, investiții străine mari, șomaj aproape zero – care nu explică realitatea decât foarte sumar și la suprafață”, transmit autorii studiului.

Finanțarea trebuie să crească

Dacă obiectivul urmărit de comunitate este ca economia locală să devină puternică, diversificată și cu o creștere sustenabilă pe termen lung, este obligatoriu un alt nivel al finanțării de la buget a universităților. Poate chiar dublu față de actualele cifre.

Deficitul de finanțare al centrului universitar timișorean față de cele din Iași și Cluj-Napoca are un efect amplificat și de un factor defavorabil Timișoarei. Bazinul de absorbție al studenților este mult mai mare la Cluj-Napoca și Iași. Pentru Timișoara, un plus de locuri finanțate ar putea contrabalansa, de exemplu, acest minus.

„Vom transmite Ministerului Educației concluziile acestei proiecții comparative despre bugetele publice alocate pentru centrele universitare Timișoara, Cluj-Napoca și Iași în ultimii 10 ani. Sunt argumente pe care universitățile din Alianța Timișoara Universitară le vor susține pentru mutarea la un alt nivel a bugetelor finanțărilor publice alocate centrului universitar timișorean de către Ministerul Educației, pentru recunoașterea rolului strategic pe care îl joacă universitățile din Timișoara în dezvoltarea întregii regiuni a Banatului”, spune rectorul UVT, prof. univ. dr. Marilen Pirtea.

Pentru a putea ține pasul, Timișoara nu a făcut decât să caute să reducă, prin excelență și competitivitate, decalajul de tradiție academică pe care îl are față de Cluj sau Iași. Concluzia universitarilor și a celor din mediul de afaceri nu e însă prea optimistă: dacă subfinanțarea continuă, în orizontul 2030, Timișoara riscă să între într-un declin de dezvoltare comparativă.