Străduța otomană de pe strada Mărășești trebuie păstrată. Primăria decide cum

În curtea fostei clinici de dermatologie, unde se construiește acum viitorul centru cultural Mărășești, arheologii de la Universitatea de Vest lucrează deja de mai mult timp. Cea mai importantă descoperire este cea a unei foste străduțe, dar au fost găsite și urmele unei case și ale unui adăpost pentru animale. Strada, din lemn, era în condiții bune și a fost demontată, fără însă a fi consultată și Direcția pentru Cultură Timiș. Reacția acestei instituții a fost promptă.

„Demontarea acestei structuri arheologice s-a făcut în absența unei consultări prealabile a DJC Timiș. Lemnul arheologic descoperit se află depozitat parțial în încăperile situate pe latura sudică a imobilului (partea superioară a străzii turcești) (…) Deși lemnul arheologic și alte materii organice (piețe, țesături etc) se păstrează bine în solul mlăștinos al Timișoarei, după extragerea lor din contextul arheologic, în contact cu aerul, artefactele respective se degradează accelerat, pe măsura pierderii conținutului de apă”, spun cei de la DJC, într-o adresă trimisă atât la PMT, cât și la arheologii de la UVT. Se solicită cu această ocazie „luarea urgentă a măsurilor de conservare-restaurare necesare pentru conservarea părții superioare a străzii”.

„Trebuie păstrat”

Cei de la Direcția pentru Cultură Timiș spun, de asemenea, că „păstrarea și restaurarea acestor artefacte arheologice din perioada otomană ar constitui un unicat național care și-ar găsi cu ușurință locul în Muzeul Cetății Timișoara preconizat a fi realizat pe acest amplasament”.

„Trebuie păstrat, mai ales că este dintr-o perioadă din care nu mai avem multe lucruri, Muzeul Cetății ar trebui să fie un spațiu public, în care pot fi văzute semnele civilizațiilor care au succedat în Timișoara. Există un proiect de punere în valoare a vestigiilor. Cum se pune în valoare vine în urma unui proiect, pe care trebuie să-l facă beneficiarul (primăria – n.r.), care trebuie să caute oameni atestați pentru punerea în valoare a vestigiilor arheologice”, spune Sorin Predescu, directorul DJC Timiș. Conservarea s-ar putea face fie după modelul băilor turcești din Piața Libertății, doar cu marcarea contururilor vestigiilor, fie cu punerea lor în valoare, astfel încât poată fi văzute. A doua variantă presupune, desigur, costuri mai mari.

„Nu primăria se ocupă de ele”

Din punctul de vedere al PMT, lucrurile se văd puțin altfel. „Ele (vestigiile – n.r.) intră în patrimoniul național, nu primăria se ocupă de ele. Noi putem să vorbim de o modificare de proiect care să impună punerea în valoare. Nu implică doar costuri suplimentare, ci și timp, pentru că descărcarea este foarte anevoioasă. Descărcarea arheologică s-a finalizat, a fost aprobată de comisia națională. Vom reîncepe lucrările. Discutăm cu UVT, care a făcut descărcarea arheologică, cu proiectantul și constructorul. Să vedem exact cum punem în valoare elementele care au fost scoase din sol”, explică viceprimarul Ruben Lațcău.

Potrivit acestuia, muncitorii ar putea reveni pe șantierul de pe strada Mărășești, unde lucrările sunt sistate de mai multe luni. Aici lucrează firma Constructim, care a câștigat contractul de execuție pentru suma de 21,1 milioane de lei, cu TVA. Deși nu se lucrează, ultima dată, primarul Dominic Fritz a prezentat proiectul luna trecută, când a fost în vizită cu ambasadorul Franței.

Muzeul Cetății, care ar fi trebuit deschis la demisol și parter, nu face parte însă din planurile actualei administrații. Cel puțin nu în clădirea de pe strada Mărășești. „Acolo vrem să facem un muzeu al minorităților, și din motive conceptuale cumva, că asta se potrivește cu restul centrului, dar și din motive practice. Nu există, de fapt, nimic pentru Muzeul Cetății. Mai mult decât o idee nu există”, declara, în urmă cu câteva săptămâni, primarul Dominic Fritz.