Sfântul Andrei, ocrotitorul României. Tradiții și superstiții
Credincioşii îl prăznuiesc pe 30 noiembrie pe Sfântul Apostol Andrei, cel care a creștinat neamul românesc. „Cel dintâi chematul”, el a răspuns primul chemării lui Hristos la apostolat.
Sărbătoarea Sfântului Apostol Andrei apare deopotrivă în calendarul ortodox, romano-catolic, lutheran şi anglican. Biblia spune că frații Petru şi Andrei erau originari din Betsaida şi erau pescari. Andrei ar fi fost mai întâi ucenic al lui Ioan Botezătorul. Când l-a văzut pe Ioan arătând către Iisus şi zicând „iată Mielul lui Dumnezeu, cel care ridică păcatul lumii”, Sfântul Andrei l-a urmat pe Hristos.
Tradiţia Bisericii arată că, după înălţarea lui Hristos la cer şi după Cincizecime, apostolii au tras la sorţi să meargă în toată lumea pentru propovăduire. Andrei a mers în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, la Dunăre şi în Sciţia (actuala Dobrogea), până în Crimeea. În părţile Dobrogei, apostolul şi însoţitorii săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”.
Sfântul Andrei a fost răstignit la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în formă de X. Acesteia i s-a spus, de atunci, „Crucea Sfântului Andrei”. Sfântul Andrei este considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român.
Noaptea când vorbesc lupii
În unele sate din Bucovina există credinţa că în noaptea Sf. Andrei bîntuie strigoii, iar lupii sunt mai fioroşi ca oricând. Despre lupi se crede că pot, în această noapte, să vorbească şi să-şi mişte gâturile înţepenite. Despre cei care vor să audă vorbele lor se spune că află taine teribile, dar că vor muri repede. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos.
Împotriva vârcolacilor, gospodinele atârnă usturoi la intrarea în case şi lasă aprinsă candela de lîngă icoane. Tot în noaptea de Sf. Andrei sunt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. În podul casei sunt duse 12 cepe sănătoase, lăsate acolo până în seara de Crăciun. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cele s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei. În noaptea Sfântului Andrei, oamenii aduc în casă crenguţe de vişin, le pun în apă şi, dacă înfloresc până la Crăciun, vor avea un an bogat. Dacă noaptea de Sf Andrei este senină şi caldă, se crede că iarna nu va fi geroasă.
Superstiții pentru fetele nemăritate
Până la Crăciun, femeile nu mai ţes şi nici nu mai torc, ca să nu stârnească mânia Maicii Domnului. O altă superstiție legată de ziua de Sfântul Andrei este că fetele necăsătorite care își pun un fir de busuioc sub pernă își vor visa ursitul. În unele zone, se crede că ursitul se poate vedea dacă fata se aşază goală între două oglinzi, cu o lumânare în mână.
Ziua Sfântului Andrei marchează debutul sezonului sărbătorilor de iarnă, care vor continua cu Sfântul Nicolae, celebrat la 6 decembrie, şi se vor încheia de Bobotează, în 6 ianuarie. Peste 720.000 de români își celebrează onomastica de Sf. Andrei.
About Post Author
