Scena din Parcul Rozelor: făcută prost și fără proiect

Scena din Parcul Rozelor, afectată de furtuna din 2017, nu a fost destul de sigură pentru Festivalul de Operă și Operetă. Ea este însă bună pentru Festivalul Inimilor. Între timp, o expertiză făcută în Rozelor arată că era doar o chestiune de „când”, nu de „dacă”, în ceea ce privește distrugerile de la Teatrul de Vară.
Festivalul de Operă și Operetă este, de ani buni, unul dintre cele mai așteptate momente ale verii. În 2018 însă, evenimentul a fost anulat printr-un comunicat sec, care invoca motive tehnice. Practic, scena din Parcul Rozelor, grav afectată de furtuna din septembrie 2017, nu fusese încă reparată și nu prezenta siguranță. Era și greu să fi fost reparată, câtă vreme primăria nu avea încă, la aproape un an de la furtună, o expertiză care să spună exact ce trebuie făcut.
Opera Națională Română a anunțat acum că Festivalul de Operă și Operetă va avea loc în perioada 29 august – 1 septembrie. Locul de desfășurare: Piața Victoriei. Altfel spus, nici în acest an scena din Parcul Rozelor nu e cum trebuie să fie.
Noutatea ar fi că există totuși o expertiză, predată către primărie în luna martie a acestui an. Ea a fost realizată de o firmă din Arad și nu are concluzii prea vesele: vina pentru problemele de la scenă aparține și administrației actuale, dar și celei precedente.
Fără proiect autorizat
„Nu există proiect autorizat și verificat de către un verificator autorizat, nici măcar însușit de către proiectant prin semnare și ștampilare, ci numai un proiect de arhitectură și rezistență de casă, parte desenată a SC Pro Wasser AT SA cu structura de rezistență a copertinei și a SC MG Building Design SRL, pentru partea de arhitectură (…) Clădirea construită în anul 2004, din punct de vedere al alcătuirii structurii metalice, este corectă, dar din punct de vedere al formei învelitorii, conceptual este greșită, concentrând eforturi din acțiunea vântului care nu pot fi disipate, neavând un loc de refulare a acțiunii vântului când acesta este perpendicular pe scenă din direcția parcului”, scrie, negru pe alb, expertul de la SC Dower Construct SRL din Arad.
Apoi, în 2017, a venit prăpădul. „Acoperirea scenei s-a făcut cu prelată prinsă (…) și care, ca urmare a vântului din 17 septembrie 2017, s-a rupt (…) Ruperea s-a datorat efoturilor excepționale date de acțiunea vântului, dar și de prinderea deficitară a prelatei în anumite porțiuni, coroborat cu conceptul arhitectural al acoperișului”, mai spune în expertiză. S-a întâmplat atunci, dar, chiar și fără acea furtună devastatoare, experții susțin că scena n-ar mai fi avut viață lungă. Și explică: „Din cauza nestudierii fenomenului de condens ca urmare a diferențelor de temperatură dintre structura spațială a copertinei din șirul A, provenită din lămpile de iluminat și temperatura exterioară în perioada de răcire a confecției metalice a structurii copertinei, a apărut condensul care a produs degradarea tălpilor structurii spațiale până la străpungerea la cheie a profilului pe partea unde era montată lampa. Exploatarea în continuare ar fi condus la prăbușirea arcului A”.
Scena din Parcul Rozelor, făcută cu materiale de calitate îndoielnică
Orium, spun specialiștii, s-au folosit materiale de calitate „îndoielnică”, iar din cauza întreținerii „care trebuia planificată periodic, dar nu a fost executată” a apărut rugina care a produs găuri în profile. „Conceptul de copertină închisă în formă de pâlnie închisă la partea posterioară pentru direcția vântului s-a dovedit a fi nefast, coroborat cu ancorarea prelatei de structură. NU sunt îndeplinite condițiile de siguranță în exploatare, conceptul arhitectural neconducând la disiparea energiilor produse de vânt, ci, din contră, la concentrarea lor în interiorul copertinei, ceea ce a condus la situația de sarcină excepțională la amplificarea presiunii asupra învelitorii din interior, care a cedat sub acțiunea vântului”, au mai notat experții arădeni.
Ei au făcut și un inventar al intervențiilor de care este nevoie: înlocuirea unor țevi, verificarea sudurilor, crearea de găuri de evacuare a apelor pluviale, crearea unui alt sistem de prindere a lămpilor, dar și „regândirea și reproiectarea sistemului de acoperiș pentru a permite ca vântul la o acțiune excepțională cum a fost cea din 17 septembrie 2017 să nu mai exercite acțiuni distrugătoare asupra învelitorii din prelată a copertinei”.
Teoretic, toate sunt bune și frumoase acum, fiindcă măcar se știe ce ar trebui făcut. Când se va trece și la partea practică depinde exclusiv de Primăria Timișoara, care trebuie să-și asume intervenția și investiția. Momentan, nu se știe când se va putea întâmpla acest lucru.
Până atunci, pe aceeași scenă începe miecuri, 3 iulie, ediția cu numărul 30 a Festivalului Inimilor.