Sándor Petőfi, Demetra și lumina de la Timișoara. Capitalele Europene ale Culturii 2023, la start

Elefsina, Timișoara și Veszprém sunt cele trei capitale europene ale culturii în 2023. Capitala Banatului își va începe ultima călătoria artistică, cu un program ale cărui detalii nu au fost încă dezvăluite în totalitate. Cât e de pregătită pentru această aventură? Depinde din ce unghi privești lucrurile.

„Timișoara tocmai a devenit Capitala Europeană a Culturii. Orașul românesc deține titulatura pe parcursul anului 2023, alături de Elefsina și Veszprém (…) Din România, această titulatură a mai fost deținută de Sibiu, care a devenit Capitală Europeană a Culturii în aceeași zi în care România adera la Uniunea Europeană (1 ianuarie 2007). Până în prezent peste 60 de orașe au fost nominalizate pentru deținerea acestui titlu”, au notat reprezentanții Comisiei Europene în România.

De fapt, Timișoara își va începe „mandatul” de Capitală Europeană a Culturii peste aproximativ cinci săptămâni, în weekendul 17 – 19 februarie. E ultimul dintre cele trei orașe care va face acest pas. Primul e Veszprém, unde deschiderea oficială este programată în 21 ianuarie. Urmează, în 4 februarie, Elefsina, unde, în aceeași zi, trebuie să ajungă belgienii de la Time Circus. În drumul lor spre Grecia, făcut pe jos, din primăvara anului trecut, aceștia s-au oprit, timp de trei zile, și la Timișoara. Belgienii care călătoresc cu o „navă a timpului” de 3,5 tone, pe care o tractează după ei, vor construi la Elefsina un centru cultural.

Weekendul cât pentru un an

„Un weekend pentru un an. Și tu. În primul rând”. Motto-ul sub care se va desfășura deschiderea oficială a anului de capitală culturală la Timișoara. În 17 februarie sunt programate mai multe concerte, după cum urmează:

Piața Unirii

Alyona Alyona – artistă din Ucraina, care, din educatoare de grădiniță, a devenit, în mai puțin de un an, o senzație a scenei hip-hop. „Versurile ei în ucraineană curg, șuieră, se rostogolesc, se precipită. Cu un flow și un groove nebunesc, livrează un rap onest, descriind în piesele sale ei, neînfrumusețată, situația tinerei generații din patria ei”, sună descrierea făcută pe site-ul oficial al deschiderii TM2023.

Doctorul Sinteză & K-lu – Doctorul Sinteză este un grup de muzică electronică ce realizează spectacole audio-vizuale fără a folosi stații de lucru audio digitale. Inițial un proiect solo al lui Uțu Pascu, recent a devenit un duo, după ce artistul vizual Cristian Văduva i s-a alăturat lui Uțu. K-lu este un DJ și producător prezent pe scena muzicii electronice din anul 2005. Show-urile lui sunt bazate pe genuri ca: funk, hip-hop, electro și bass music combinate cu propriile mix-uri video.

Implant Pentru Refuz & guests – Călătoria Implant Pentru Refuz a început în anul 1995, formația ieșind în evidență prin sunetul specific și mesajul direct. IPR a lansat, până acum, nouă albume. Invitați: Ovidiu „Bulbuc” Takacs, Ovidiu „Okelari” Vinereanu, Dora Gaitanovici, Adrian Despot, Dan Byron.

Taraf de Caliu – După mai bine de 30 de ani de turnee în toată lumea, membrii fondatori Taraf de Haidouks s-au întors acasă și au pornit, sub bagheta Șaraimanic, un nou proiect – Taraf de Caliu. Muzicienii din Clejani sunt ultima generație de lăutari care duc mai departe această muzică tradițională din sudul României.

Palatul Culturii / Opera Națională

Andrei Irimia – unul dintre cei mai apreciați compozitori contemporani de pian din România. Compozițiile și interpretările sale live au emoționat mii de ascultători. Andrei Irimia creează muzică neoclasică hipnotică, obsedantă și melancolică, iar materialul său de debut este un tribut adus melancoliei și nonșalanței muzicii minimaliste franceze.

Joep Beving – după ce și-a lansat singur, în 2015, albumul de debut „Solipsism”, pianistul a devenit o senzație în lumea streaming-ului muzical contemporan. Cu cel de-al patrulea album, „Hermetism” (2022), se întoarce la rădăcinile sale de pian solo și îmbină melancolia pregnantă cu o rază de speranță.

Tot în 17 februarie, în Piața Unirii, va avea loc performance-ul Muaré Experience, al Voalá Project. Este, transmit cei din echipa curatorială a TM2023, o experiență „ce îmbină un concert rock și un spectacol aerian care pune în valoare spațiul în care se desfășoară”.

Jay-Jay Johanson și expoziții una și una…

În 18 februarie, în sala Operei este programat concertul lui Jay-Jay Johanson, care anul trecut a lansat „Rohrschach Test”, albumul cu numărul 13. În 19 februarie, la Filarmonica Banatul, îi veți putea vedea pe Lajkó Félix & Vołosi, pentru o experiență inedită, care îmbină virtuozitatea și muzica tradițională.

În ceea ce privește artele vizuale, în 17 februarie, la Timișoara vor fi deschise mai multe expoziții care spun povești mai vechi sau mai noi.

35 de artiști sunt parte din expoziția „Chronic Desire – Sete Cronică”. Lucrările lor vor putea fi descoperite în Bastionul Maria Theresia, la comenduirea Garnizoanei Timișoara, în Piața Libertății, la Muzeul „Corneliu Mikloși” și în Palatul Ștefania. La Kunsthalle Bega va putea fi văzută instalația audio-vizuală „Tu ești un alt eu – O catedrală a corpului”, a Alinei Pintilie. Este proiectul care a reprezentat România la cea de-a 59-a ediție a Expoziției Internaționale de Artă – La Biennale di Venezia 2022.

În Palatul Baroc va fi vernisată, tot în 17 februarie, expoziția „Victor Brauner – invenții și magie”. Curatoarea Camille Morando, director de documentare la Centrul Pompidou şi profesor la École du Louvre, a selectat peste 100 de tablouri, desene, sculpturi, ilustrații și documente care acoperă întreaga activitate artistică a lui Brauner. Expoziția include și un împrumut excepțional de peste 50 de lucrări de la Centre Pompidou.

În comenduirea Garnizoanei va fi deschisă expoziția Mircea Nicolae, iar la Indecis artist run space va fi „Timpuri Noi: Xenogeneze ale SF-ului”.

… dar oare ajunge?

În Piața Victoriei va „răsări” o grădină urbană verticală supraetajată, un proiect denumit „Pepiniera – 1.306 plante pentru Timișoara”. Unde mai exact și cum va arăta urmează să aflăm, pentru că, momentan, e unul dintre secretele deschiderii oficiale.

Acestor evenimente li se vor adăuga și altele, cu precădere în cartiere. Nu se știe exact ce, pentru că, până în 13 ianuarie, pot fi depuse propuneri de „întâmplări culturale” care să activeze spații inedite din diverse zone ale orașului. Sună bine, dar se poate pune totuși întrebarea cum, într-un mijloc de februarie care poate rezerva surprize neplăcute din punct de vedere al condițiilor meteo, vei convinge oamenii să iasă din case, fie și până în piațeta aflată la un minut de bloc. Cum vor afla oamenii că în cartierul lor se întâmplă lucruri? De unde știm ce fel de evenimente culturale îi interesează? Vom afla niște răspunsuri în curând.

Teatru-circ, Sándor Petőfi, jazz, muzică electronică

Pentru cei care spun deja că la deschidere „nu e nimic interesant”, putem face o comparație cu programul pregătit la Veszprém și Elefsina. În orașul maghiar, la inaugurare, vor avea loc un spectacol de teatru-circ, concerte cu arii din operete, jazz, blues și soul, spectacole de muzică și dansuri populare, party-uri cu muzică electronică sau teatru de păpuși. La party-ul din orașul vechi, unde cap de afiș este duo-ul austriac de DJ-i Kruder & Dorfmeister, va pune muzică și DJ K-lu. Vor fi vernisate, de asemenea, mai multe expoziții.

Pentru că se împlinesc 200 de ani de la nașterea lui Sándor Petőfi, al cărui nume îl poartă teatrul din Veszprém, în fiecare zi din 2023 va fi recitată câte o poezie a acestuia. Tot 200 de ani se împlinesc și de la crearea imnului național al Ungariei. În 22 ianuarie este și Ziua Culturii Maghiare, care va fi marcată și în Capitala Culturală Europeană.

Misterele eleusine, varianta 2023

La Elefsina, programul este centrat pe reinterpretarea în cheie modernă a faimoaselor „mistere”, celebrate în antichitate. Ele erau dedicate zeiței Demetra și fiicei ei, Persefona. Legenda spune că eleusinii beneficiază de protecția Demetrei, față de care se purtaseră cu blândețe când aceasta li se înfățișase ca o bătrână sărmană, în timp ce-și căuta fiica.

Vor fi spectacole de teatru, expoziții, ateliere și conferințe, într-un oraș care beneficiază din plin de amplasarea pe malul mării și în care infrastructura culturală înseamnă vechea presă de ulei, fosta gară și fosta fabrică de vopsea, vechea primărie, templul antic al Demetrei, turnul cu ceas și X-Bowling Art Center, singurul obiectiv pregătit special pentru anul de capitală culturală. Este vorba despre un centru multifuncțional cu o suprafață de 900 mp.

Elefsina are în jur de 30.000 locuitori, iar Veszprém, aproximativ 60.000.

Miza acestui an, la Timișoara

Cum va trece anul de capitală europeană a culturii peste Timișoara vom vedea. „Capitala Culturală aduce constant echipe TV, posturi de radio, ziare și site-uri de călătorie. Toate vorbesc entuziasmant despre Timișoara ca o destinație ce nu trebuie ratată anul acesta. Mă bucur să văd că redescoperă tradiția și rădăcinile europene ale orașului, dar și faptul că ne dezvoltăm rapid și avem o viață culturală vibrantă. (…) Prin promovarea internațională a Timisoarei redevenim magnet de prosperitate și creativitate și aducem vizitatori, investitori și studenți în oraș. Imaginea noastră ca oraș curajos, divers și inovator redefinește locul României pe harta Europei. Asta este miza acestui an”, a notat, chiar duminică dimineață, primarul Dominic Fritz.

Cum se va reflecta imaginea de „oraș curajos, divers și inovator” asupra locuitorilor e un subiect pe care se va bate multă monedă în lunile care urmează. Timișoara ar avea, într-adevăr, numai de câștigat de pe urma acestui titlu. Cât e de pregătită în realitate pentru el? Mai puțin decât ar fi putut și ceva mai mult decât părea la începutul lui 2021. Dincolo de declarațiile care vorbesc despre sute de mii, ba chiar un milion de turiști, rămâne, hâtru, cel puțin pentru moment, comentariul unui prieten virtual al primarului: „Sperăm să nu meargă (vizitatorii – n.r.) seara prin Unirii. E beznă”. Nu de alta, dar din sloganul inițial al TM2021 – „Luminează orașul prin tine” – nu pare să mai fi rămas ceva…