Primăria, victorie în instanță în fața unor romi care cereau 200.000 euro pentru acces pe șantierul de la ORL

O investiție de circa 1,5 milioane de euro a Primăriei Timișoara bate pasul pe loc din cauza unui clan de romi. Aceștia nu permit accesul pe șantier, deși dețin doar 10% dintr-o curte interioară. PMT are o sentință care îi dă dreptate, doar că instanța a… uitat un detaliu.
Clinica ORL de la lângă Poșta Mare este în șantier, după refacerea fațadei și montarea unui lift, lucrări terminate în 2019. De această dată, este vorba de ceva mult mai complex, care se realizează cu bani europeni, prin POR. Contractul de finanțare a fost semnat în 2019 și are o valoare de 10,5 milioane de lei. Corpul de clădire din curte, care a fost P+1, a fost demolat și urmează să devină P+4E, cu structură în cadre cu stâlpi din metal și grinzi din metal. Parterul existent va fi recompartimentat și vor fi realizate circuitele între acest nou imobil și clădirea principală. Curtea interioară va fi, de asemenea, amenajată.
Exact din această curte au apărut problemele. Terenul aparține, în proporție de 90%, Primăriei Timișoara. Restul este deținut de Maria Cârpaci și Doru Covaci, proprietarii imobilului de pe str. Beethoven, nr. 1. Nu a fost făcută niciodată împărțirea exactă a terenului.
„Obligă pârâții să permită accesul”
Șantierul a început cu chiu, cu vai, în urma unor negocieri purtate cu proprietarii romi de pe Beethoven, care, inițial, au permis accesul constructorului în curte. S-a lucrat o vreme, însă de circa trei săptămâni nu mai mișcă nimic în zonă.
În luna iunie, CL Timișoara a aprobat trecerea terenului respectiv în domeniul privat al primăriei. Apoi, PMT s-a adresat instanței, cerând o ordonanță președențială prin care să i se permită accesul pe terenul pe care îl deține.
Decizia a venit în 28 iulie: „Admite cererea formulată de reclamantul Municipiul Timișoara, reprezentat prin primar (…), în contradictoriu cu pârâții Covaci Doru și Cârpaci Maria, cu domiciliul în Timișoara, str. Beethoven nr. I, ap.2, judetul Timiș. Obligă pârâții să permită accesul reclamantului în imobilul situat în Timișoara, str. Beethoven nr. I, jud. Timiș, înscris în CF 401423 (CF vechi 225), în vederea efectuării lucrărilor aferente proiectului «Reabilitarea, extinderea și dotarea infrastructurii ambulatorului ORL din cadrul Spitalului Clinic Municipal de Urgență». Cu drept de apel în termen de 5 zile de la comunicare”.
„Nu putem să ne lăsăm șantajați”
„Noi, ca primărie, am inițiat un demers care n-a mai fost făcut niciodată. Am cerut în instanță și am câștigat prin ordonanță președințială acest acces. Am primit și motivarea. Practic, în mod normal, prin lege, aceste ordonanțe sunt executorii. Ni s-a comunicat soluția, am așteptat publicarea motivării. Există ceea ce sperăm noi să fie doar o eroare. Instanța a omis să pună în această motivare faptul că decizia este executorie. Am făcut o interpelare pe acest proces, prin care am cerut judecătorului să introducă în motivare și această prevedere expres legală, că ordonanța președințială este executorie. Săptămâna viitoare să venim cu un executor, să intrăm în curte”, explică viceprimarul Ruben Lațcău.
Ppotrivit acestuia, de-a lungul timpului, proprietarii clădirii de pe Beethoven 1 au încercat de mai multe ori să ceară bani constructorului. „Nu putem să ne lăsăm șantajați de clanurile de romi (…) În momentul în care noi am turnat radierul și am săpat fundația, respectivii cereau constructorului 200.000 euro pentru a avea accces la șantier. Acel teren este un teren din domeniul public, pe care îl ocupă în mod abuziv. De aceea am mers în instanță. Nu este normal ca, în Timișoara anului 2022, membri ai clanului Cârpaci să șantajeze instituția primăriei pe propriul său teren. Sper să apară săptămâna viitoare această completare în motivare”, mai spune Lațcău.
30.000 de euro, pentru un acces
De la 200.000 euro suma a coborât, în iulie, la 30.000 de euro. Cel puțin așa este stipulat într-un „contract de închiriere” între Doru Covaci și Alex-Dia SRL. Acesta prevedea închirierea „accesului cu lățimea de trei metri a curții imobilului (…) pe toată lungimea acestuia până la gardul care delimitează curtea către Clinica ORL (…) în vederea aprovizionării șantierului în funcție de necesități (…) Accesul se va împrejmui cu panouri de gard pentru o bună funcționare a activității”.
Contractul ar urma să fie valabil timp de 14 luni, până în septembrie 2019, iar banii ar fi trebuit plătiți în trei rate egale.
„Au fost de-a lungul timpului mai multe tentative din partea acestor clanuri de a convinge constructorul să facă tot felul de negocieri, prin care acesta să garanteze că o cotă-parte din banii pe care îi va încasa să le revină lor. PMT nu a fost niciodată de acord cu aceste acțiuni, am spus în clar că nu suntem de acord ca primăria să se lase practic șantajată de aceste clanuri de romi”, susține Ruben Lațcău.
„Nu facem negocieri la limita legii”
Întrebat de ce romii au permis inițial accesul în curte, iar apoi s-au sucit, viceprimarul încearcă o explicație. „Pot să bănuiesc că, de-a lungul timpului, constructorul le-a garantat că va reface trotuarul sau aleea de intrare, în cazul în care acestea se vor distruge. Bănuiesc că respectivul a permis accesul la început tocmai pentru a ajunge în situația aceasta, în care să poată să ceară mai multe lucruri. Au fost mai multe negocieri purtate inclusiv de demnitari publici, printre care nu mă număr eu. Nu am fost niciodată de acord cu aceste negocieri cu clanurile de romi, care, vedem, nu funcționează. Trebuie să aplicăm legea, nu să facem negocieri la limita legii”, spune Lațcău. O parte dintre aceste negocieri au fost purtate, și admise ca atare, de celălalt viceprimar, liberalul Cosmin Tabără.
Șantierul de la Clinica ORL trebuie încheiat până în decembrie 2023. „Lucrările sunt sistate de circa trei săptămâni, tocmai pentru că respectivii au oprit accesul. Se putea face un gard, dar există un întreg lanț de acțiuni juridice, iar noi nu am vrut în niciun fel să periclităm șansele prin care PMT să aibă acces în curte. Poarta a fost demolată de dânșii, fără autorizație de demolare. În acest moment, practic, nu mai există un obstacol fizic care să ne oprească accesul. Am vrut să avem o decizie a instanței”, conchide Ruben Lațcău.