O cercetare sociologică de amploare, realizată de INSCOP Research în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), scoate la iveală un val puternic de nostalgie după comunism, la peste trei decenii de la căderea regimului.
Potrivit studiului intitulat „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei”, 66% dintre respondenți consideră că Nicolae Ceaușescu a fost un lider bun pentru România, în timp ce doar 24% îl cataloghează ca lider rău.
Datele au fost colectate în iulie 2025 pe un eșantion reprezentativ de 1.500 de persoane, cu o marjă de eroare de ±2,5%.
Remus Ștefureac, directorul INSCOP, califică rezultatele drept „halucinante” și avertizează că nostalgiei colective i se adaugă o componentă periculoasă de mitificare a regimului comunist, amplificată de peste un deceniu de război informațional și dezinformare.
Nostalgia este „firească”, dar e vorba de mai mult
„Rezultatele cercetării indică o prăpastie imensă între realitate și percepția populației României cu privire la regimul comunist, creionând tabloul unei societăți aproape complet fragilizată în fața războiului informațional / hibrid / cognitiv care face deja ravagii în casa noastră.
Datele sunt, pe alocuri, halucinante. Ele dezvăluie fundamentele unei nostalgii colective care poate afecta serios stabilitatea regimului democratic (dacă nu a afectat-o deja) prin alimentarea unor repere valorice denaturate cu mituri construite prin informații trunchiate sau minciuni grosolane. (…)
Nostalgia după comunism este și un fenomen natural firesc. Fie că e determinată de regretul după tinerețea pierdută, fie de starea de incertitudine dură resimțită de grupuri sociale vulnerabile a căror viață a fost dată peste cap de distrugerea bruscă a unui regim care controla totul, de la viața intrauterină, până la locul în cimitir”, explică Ștefureac.
În mijlocul unui „război informațional”
Potrivit acestuia, este însă „de neimaginat” intensitatea acestui sentiment de nostalgie la 35 de ani după căderea comunismului.
„Procentele catastrofice ale populației care mitologizează viața în comunism nu sunt doar rezultatul unui fenomen natural. Ele sunt o consecință directă a războiului informațional în care ne aflăm, a cel puțin 10 ani de măsuri active serioase coordonate în mod direct de o putere ostilă, valuri de dezinformări, minciuni și manipulări grotești propagate pe toate canalele de multiplicare a informației, dar cu precădere pe rețelele sociale”, susține Remus Ștefureac.
Studiul „Percepția populației cu privire la comunism. Reperele nostalgiei” va fi prezentat integral, cu analize detaliate de grupuri socio-dmeografice, marți, 22 iulie.
