Muzeul Revoluției, șanse 50 / 50 să fie gata în 2023. Dacă Ministerul Culturii se mișcă „mai cu talent”

Nimic concret, dar „trebuie să ne mișcăm mai cu talent”, dacă vrem ca, în 2023, la Timișoara să fie gata Muzeul Revoluției. „Talentul” ar trebui să vină de la Ministerul Culturii, care până acum n-a reușit mare lucru. În afară de a face valuri, anunțând că a găsit un nume pentru ceva ce nu are nici măcar proiect.
În urmă cu mai puțin de două săptămâni, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, anunța că Muzeul Revoluției Anticomuniste de la Timișoara va purta numele unuia dintre eroii uciși în decembrie 1989. Lepa Bărbat și-a pierdut viața în 17 decembrie, în Piața Libertății, împușcată chiar din fosta garnizoană. Reacțiile au apărut imediat și n-au fost dintre cele pozitive.
Senatorul PNL Alina Gorghiu admite că n-a fost o decizie prea inspirată. „Ministerul Culturii a revenit (asupra ideii de a da un nume Muzeului Revoluției – n.r) și a spus că va face o consultare cu toată lumea interesată de acest subiect. Va fi un proces de consultare publică, în perioada următoare (…) Probabil că era mult mai sănătos să facă această consultare înainte (…) Când decizia finală va fi clară și asumată de o masă critică relevantă pe acest subiect, se va expune publicului”, afirmă Gorghiu.
Întâlnirea cu revoluționarii va avea loc „când situația legată de pandemie o va permite”.
„Trebuie să facem ceva, să tăiem această pisică în două”
Între timp, noua conducere a Memorialului Revoluției a anunțat categoric că nu intenționează să-și mute vreodată activitatea – și, implicit, foarte consistenta arhivă – în clădirea din Piața Libertății.
„Cred că e nevoie să se armonizeze aceste păreri, dacă se pot armoniza (…) Timișoara merită un astfel de muzeu. Revoluția este un simbol pentru orașul nostru. Trebuie să facem ceva, să tăiem această pisică în două, că unii nu vor sau că alții au alte păreri. Dacă stai la masa dialogului și nu găsești nicio soluție, până la urmă, cineva va trebui să ia o decizie.
Și de memorial este nevoie. Ideal ar fi ca și muzeul, și memorialul să fie în același loc (…) Considerăm că este nevoie de un spațiu mult mai amplu dedicat acestui aspect, care să cuprindă și Memorialul Revoluției, cel existent, și tot ceea ce au făcut asociațiile de revoluționari”, spune, la rândul lui, președintele CJ Timiș, Alin Nica.
Acesta crede, optimist, că muzeul ar putea fi gata în anul în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii. „Avem nevoie de un muzeu modern, care în 2023 să atragă turiști și să prezinte Timișoara și aceste evenimente într-un fel pe care îl vedem în toate marile muzee tematice din Occident”, completează Nica.
Specialiștii sunt de vină
Deputatul Ben-Oni Ardelean, care susține de mai mulți ani ideea Muzeului Revoluției, a încercat să explice lucruri știute deja la Timișoara. Cum ar, de exemplu, acela că Ministerul Culturii nu se grăbește și, în afară de vorbe, de un an și jumătate n-a făcut aproape nimic.
„Cu toată influența pe care am exercitat-o în spațiul public, abia după 7 ani am reușit să transferăm o clădire, nu la Primăria Timișoara, ci de la MApN la Ministerul Culturii. După transferul clădirii s-a încercat rapid să se treacă la faza de proiectare cu execuție. Specialiștii au spus însă că este imposibil. Trebuie defalcate cele două. S-a lucrat la un proiect de proiectare, împreună cu Universitatea București, proiect care a fost finalizat și care a intrat în linie dreaptă pentru avizări (!! – n.r.). Probabil că acesta va intra în licitație undeva în luna noiembrie, poate la începutul lunii decembrie. Urmează procedurile celelalte, pentru faza de execuție”, a declarat Ardelean.
Șanse 50% – 50% la Muzeul Revoluției
Recapitulăm: Ministerul Culturii a primit clădirea de la MapN în mai 2019. La jumătatea lui noiembrie 2020 a reușit să aibă gata… „un proiect de proiectare”. Altfel spus, e finalizată tema de proiectare. Întrebat dacă el chiar crede că e posibil ca muzeul să fie gata în 2023, deputatul a oferit următorul răspuns: „Am aceeași întrebare. Am pus această întrebare la factorii de implementare. Cu puțin efort, cu o rapiditate pe procedură, există o variantă, dar e 50% – 50%. Dacă ne mișcăm puțin cu talent, ca să mă exprim nediplomatic, se poate ajunge să avem proiectul realizat”…
Altfel, Ben-Oni Ardelean le-a transmis celor de la Memorialul Revoluției că stau „în casa Ministerului Culturii, sunt plătiți de Ministerul Culturii, iar obiecțiile pe care le ridică nu sunt justificate”. I-a felicitat totuși pentru „arhiva impresionantă”, care „este imperativ să fie inclusă în ceea ce înseamnă fluxul Revoluției”.
Într-o lună se împlinesc 31 de ani de la Revoluția din 1989.