Muzeul Revoluției la Timișoara? Da, poate prin 2025! Dar va fi… hi-tech / FOTO

Momentan e gazda unei expoziții foto care trebuie văzută. Dar în viitor o să retrăiți Revoluția din 1989 pe durata unei vizite în fosta comenduire a garnizoanei, din Piața Libertății. Construcția Muzeului Revoluției ar putea începe în 2021. Iar ministrul Culturii e prea ocupat să dea declarații.

Expoziția „30”, care s-a deschis luni seară în fosta garnizoană din Piața Libertății, este ceva ce trebuie neapărat vizitat. În afară de faptul că veți putea intra în clădirea care a stat cu lacătul pe ușă timp de mai mulți ani, veți retrăi în imagini întreaga disperare, spaimă, speranță și bucurie care au definit Revoluția din 1989. Sunt patru expoziții într-una singură, sunt sute de povești și sute de chipuri. E o revoluție în sine și e, poate, cel mai plin de sens eveniment organizat de o instituție publică la 30 de ani de la Decembrie 1989.

A fost multă lume la vernisaj, semn că oamenii n-au uitat. Printre invitați, Ioana Bărbat și sora sa, Angela. Mama lor, Lepa Bărbat, a fost prima victimă a Revoluției din 1989. A murit împușcată în 17 decembrie, la doi pași de garnizoană, în Piața Libertății. Tatăl lor, Vasile Bărbat, a fost, la rândul lui, rănit grav. Ioana are acum 42 de ani și, când e să vorbească despre părinții ei, glasul i se frânge încă. A vorbit și luni, iar chipul ei este unul dintre cele peste 40 din expoziția „Oameni. Putere. România. Revoluție”, a lui Cornel Brad.

Expoziția va rămâne deschisă până în 30 ianuarie, între orele 14 și 19. excepție fac zilele de luni și intervalele 24-26 decembrie, respectiv 30 decembrie-6 ianuarie.

Un ministru care nu dă declarații. Pentru că e ministru

Fosta comenduire a Garnizoanei Timișoara va deveni cândva sediul pentru Muzeul Revoluției. Clădirea este acum a Ministerului Culturii și urmează să treacă printr-un proces total de transformare. Conform anunțului oficial, ministrul Bogdan Gheorghiu ar fi trebuit să prezinte, luni, „în premieră, elemente ale conceptului muzeal elaborat în parteneriat cu Universitatea din București”.

De la teorie la practică e însă cale lungă. „La 30 de ani de la începutul a ceea ce urma să fie revoluția pentru recâștigarea democrației în România, Timișoara reprezintă o voce puternică a spiritului social și a dorinței de a se face dreptate (…) Sunt recunoscător pentru că astăzi am dreptul să fiu aici, în clădirea fostei comenduiri a garnizoanei Timișoara, o clădire care va beneficia de un larg proces de regenerare culturală (…) Viitorul muzeu din Timișoara reprezintă un mesaj clar: nu am uitat! Nu am uitat anii de chin ai comunismului, nu am uitat lipsa de umanitate cu care am fost tratați și nu i-am uitat pe cei care nu mai sunt cu noi, dar pentru care ducem mai departe memoria, astfel încât lucruri similare să nu mai aibă loc. Nu am uitat și nu am vrut să uităm”, este tot ce a spus Gheorghiu.

E drept că ulterior a fost prezentat un filmuleț care conține câteva idei despre ceea ce urmează, dar cam atât. Gheorghiu a refuzat să dea orice fel de declarații și să vorbească despre viitorul muzeu. „Nu dau declarații, am un program deja făcut. Nu dau declarații. Eu sunt ministru (…) coordonatorul de proiect se află aici și poate răspunde la întrebări”, s-a eschivat oficialul. E a doua oară în mai puțin de o lună când, la Timșoara, Bogdan Gheorghiu e prins cu temele nefăcute. Prima dată, tema a fost TM2021, când oficialul n-a putut spune decât că e „greu de crezut” că vor fi alocați bani la rectificarea bugetară.

În 2021 ar putea începe șantierul. Dar atât

A vorbit însă despre muzeu coordonatorul Unității de Management a Proiectului. Măcar Bogdan Trîmbaciu știe ce spune, deși veștile nu sunt foarte optimiste din punct de vedere al timpului. „Deocamdată se lucrează pentru realizarea notei conceptuale și a temei de proiectare. Acestea sunt realizate de un colectiv condus de Universitatea București, cu specialiști de la Arhitectură, Teatru… S-a luat legătura cu toată lumea, chiar și cu Memorialul Revoluției, prin Facultatea de Istorie din București, și va fi un efort de ansamblu. Tema de proiectare va da ceea ce se dorește practic să se facă. Apoi vom face licitația de proiectare anul viitor în primăvară, se va face proiectarea. Apoi licitația de execuție. Termenul minim pentru realizarea muzeului este de trei ani, maximum patru ani”, ne-a declarat directorul UMP.

În 2021, când Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii, nu există absolut nicio șansă să fie gata măcar o parte din Muzeul Revoluției. „Ne-am dori foarte mult ca în 2021 să înceapă lucrările. Cred că este un termen realist. Atunci poate fi gata proiectul și să înceapă lucrările. Mai mult nu, este imposibil, din păcate”, afirmă Bogdan Trîmbaciu. Potrivit acestuia, „e prematur să spunem că e gata în trei ani, pentru că nu avem nici proiectul”. Totuși, ministerul este pregătit să facă rost de mai mulți bani. „Nu avem un deviz, nu avem o listă de cantități, prețul va crește, probabil, noi suntem pregătiți să obținem și bani mai mulți. E clar că 3 milioane de euro nu vor fi suficienți, dar avem posibilitatea, Ministerul Culturii, să găsim mai mulți bani”, explică directorul UMP.

Muzeul Revoluției va fi ceva hi-tech

Muzeul Revoluției ar trebui să fie un magnet pentru vizitatori. „Va fi ceva foarte hi-tech, de aici s-a plecat. Ne dorim să fie un muzeu la care să fie coadă la intrare, cum merită și Timișoara, și România în general. Un muzeu în care să intri ca spectator și. când ai ieșit, să fi trecut prin toată revoluția. Să zboare gloanțe pe la cap, să simți frigul, să simți miros de sânge, să simți teamă, să vezi tancurile cum vin, să-l auzi pe Ceaușescu vorbind și tot așa”, ne-a mai declarat Bogdan Trîmbaciu. Oficialul MC are și o altă veste bună: s-a găsit cale de discuție și cu Memorialul Revoluției. „Ei vor fi implicați permament. Vrem să le punem la dispoziție exact aceleași condiții, poate chiar mult mai bune. Ne-am înțeles să ne facă o listă până în ianuarie cu solicitările lor”.

Contractul pentru tema de proiectare și nota conceptuală pentru Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste din Decembrie 1989 a fost semnat în 28 octombrie. Costă 154.700 de lei și are o durată de 45 de zile lucrătoare pentru predare celor două documentații. Teoretic, undeva în luna ianuarie, acestea ar trebui să fie gata. Și poate ministrul Bogdan Gheorghiu nu va mai avea „un program deja făcut” și va binevoi să le prezinte public. Dacă tot consideră proiectul esențial…

About Post Author