Guvernul are în plan să desființeze teatrele maghiar și german din Timișoara. Și nu numai

Timișoara, orașul cu teatre în trei limbi, ar putea rămâne… fără ele. Mai exact, ar putea să aibă un singur teatru, care să le grupeze pe toate, plus teatrul de păpuși. Guvernul, disperat să scadă cheltuielile publice, și-a propus să taie în carne vie exact în cultură.
Zeci de manageri din instituții de cultură din România au semnat un memoriu adresat Cabinetului Primului Ministru al României, prin care cer revizuirea anumitor dispoziții dintr-un proiect de OUG „privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, descentralizarea serviciilor publice, disciplină economico-financiară”.
Potrivit semnatarilor, aplicarea actului normativ în forma actuală ar duce la colaps în sectorul cultural, mai cu seamă în orașele mici și mijlocii. De exemplu, guvernul vrea să limiteze la 7,5% din veniturile proprii realizate în exercițiul bugetar precedent cheltuielile efectuate de autoritățile publice locale în capitolului bugetar Cultură, Recreere, Religie și Sport. Practic, acest lucru înseamnă reducerea cu 50% a bugetului majorității teatrelor. Altfel, spus, faliment.
Conform Cartei europene a autonomiei locale, ratificată de România, „în cadrul politicii economice naționale, autoritățile administrației publice locale au dreptul la resurse proprii, suficiente, de care pot dispune în mod liber în exercitarea atribuțiilor lor”.
În pericol, teatrele pentru copii și cele în limbile minorităților
De la 1 ianuarie 2024, unele instituții culturale aflat în subordinea autorităților locale ar putea dispărea efectiv. Potrivit guvernului, acestea și-ar putea continua activitatea doar dacă „îndeplinesc următoarele condiții cumulative”: au peste 50 de angajați și, atenție!, „activitățile desfășurate nu se suprapun peste sau sunt similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar”. Cele care nu îndeplinesc aceste condiții „se pot comasa / desființa / reorganiza / fuziona sau transfera activitatea și personalul încadrat către alte structuri organizatorice”.
Prin comasare, fuzionare sau transfer trebuie însă să fie reduse cu 15% „numărul de personal proporțional atât pentru funcțiile de conducere cât și pentru funcțiile de execuție”, precum și „cheltuielile de funcționare, respectiv cheltuielile materiale și servicii”.
În… traducere, ar urma să dispară majoritatea teatrelor de copii și tineri, care au, în principal, sub 50 de angajați și o activitate similară altor teatre, care au, de multe ori, același finanțator, de obicei primăriile. În aceeași situație sunt și teatrele care aparțin de același finanțator, dar își desfășoară activitatea în limbi ale minorităților naționale. „Pierderea statutului juridic al tuturor acestor teatre înseamnă concret desființarea unei treimi din instituțiile de cultură la nivel național”, se precizează în memoriu.
„Serbările bugetofage” vor continua probabil
„Avem îndoieli că soluția normativă propusă va îndeplini scopul acesteia, comunicat în spațiul public, anume acela de a se obstrucționa realizarea de serbări, evenimente culturale de masă, bugetofage, de către autoritățile administrației publice locale. Este mult mai mare pericolul ca acele serbări să fie păstrate, iar pentru a se încadra în procentul impus, autoritățile publice locale să reducă cheltuielile cu funcționarea instituțiilor publice de cultură, mergând până la pericolul desființării lor din motive financiare”, concluzionează semnatarii memoriului.
Timișoara are, în acest moment, patru teatre publice. Teatrul Național este în subordinea Ministerului Culturii. Teatrul Maghiar „Csiky Gergely” și Teatrul German de Stat sunt finanțate din bugetul Primăriei Timișoara. Toate trei își au sediul în Palatul Culturii, clădire care aparține municipalității. Teatrul Merlin, pentru copii și tineri, ține de CJ Timiș. Sunt și trei muzee: Muzeul Național al Banatului, Muzeul Național de Artă și Muzeul Satului Bănățean, finanțate de CJ Timiș.
Unele dintre aceste instituții nu au 50 de angajați. Și cele care au desfășoară însă, în mod evident, activități „similare cu alte activități desfășurate de alte instituții publice cu obiect de activitate același sau similar”. Ceea ce, potrivit proiectului de OUG, înseamnă că trebuie „comasate /desființate /reorganizate /fuzionate”.
Petiție online
Nu e prima dată când, în acest an, guvernul vrea să limiteze banii pe care autoritățile locale îi pot aloca pentru cultură. OUG 34 reduce cu 10% cheltuielile cu bunuri și servicii pentru toate instituțiile publice, indiferent din ce buget sunt finanțate. În bugetele local, bunuri și servicii înseamnă deopotrivă reparații de străzi sau iluminat public, dar și bugetul pentru cultură.
În cazul Timișoarei, primăria a fost nevoită să facă o rectificare bugetară de peste 8 milioane de lei la instituțiile de cultură. Asta, exact în anul în care orașul este Capitală Europeană a Culturii. Guvernul a revenit asupra deciziei, strict în cazul Timișoarei, exceptând-o de la aplicarea prevederilor OUG 34.
Revenind la proiectul de ordonanță apărut în 2 august, circulă deja o petiție care a fost iscălită, până la momntul redactării acestui articol, de peste 4.300 oameni. Aceștia cer guvernului să revizuiască proiectul. O puteți semna AICI.