Experiment trist: Timișoara este un oraș închis pentru persoanele cu dizabilități / VIDEO

Trei zile într-un scaun cu rotile, prin Timișoara – poate cea mai grea experiență personală pentru Ana Munteanu. Tânăra și-a propus să vadă cum se descurcă persoanele cu dizabilități. Acum, când n-a ajuns încă la jumătate, nu știe dacă poate merge până la capăt. Atât de… imposibil este totul.

Dacă ești nevoit să te deplasezi într-un scaun cu rotile, nu ai nicio șansă să faci așa ceva de unul singur. Cel puțin nu în Timișoara. Este concluzia la care a ajuns actrița Ana Munteanu, coordonatorul programului Verde pentru Biciclete. Tânăra a anunțat că vrea să se deplaseze timp de o săptămână doar în scaun cu rotile, pentru a vedea cum stau lucrurile în realitate, dincolo de declarațiile autorităților.

În primele două zile, Ana Munteanu a experimentat „întâlnirea” cu bordurile prea înalte și cu mașinile parcate pe trotuare și a văzut ce înseamnă să te deplasezi cu transportul în comun. A treia zi însă a fost cea mai dură. „Ziua 3 – lacrimi, furie, frustrare la Pasajul Jiul (lucrare recentă) – Gara de Nord – Pod Dragalina (lucrare nou-nouță). Lacrimile sunt de neputință, frustrare și furie, pentru că orașul nostru a ratat șansa să aibă niște lucrări noi extraordinare. În schimb, avem niște lucrări unde cei mai vulnerabili participanți la trafic sunt desconsiderați, unde doar dacă ai mașină te simți respectat”, spune Ana.

Concluzia? Inclusiv lucrările noi cu care se laudă municipalitatea sunt făcute doar ca să le fie bine șoferilor. Pietonii, bicicliștii și orice alți participanți la trafic se descurcă… așa cum pot. „Au fost zone în care am rămas efectiv blocată până la venirea unor oameni faini care mi-au dat o mână de ajutor și m-au trecut strada/ scos din șanț. M-am gândit mult dacă vreau sau nu să vă arăt o Ana în lacrimi și furioasă. Recunosc că nu mă simt bine afișându-mă așa, dar la naiba – dacă eu, o persoană sănătoasă, tânără, puternică… sunt adusă în această stare, atunci oare ce simte o persoană a cărei viață depinde de scaunul cu rotile?!”, mai povestește Ana Munteanu.

După trei zile, tânăra așteaptă de la reprezentanții PMT câteva răspunsuri la întrebări foarte simple:

Are rost să mai continui acest experiment sau recunoaștem, sincer, că Timișoara este un oraș închis pentru persoanele cu dizabilități?
Cine este responsabil pentru că persoanele cu dizabilități nu se pot deplasa în condiții decente prin oraș? Și cine este responsabil pentru că atât la Pasajul Jiul, cât și la Podul Dragalina s-au realizat lucrările așa cum s-au realizat?
Ce măsuri imediate se vor lua în legătură cu această situație?

Cele două lucrări de infrastructură la care face referire Ana Munteanu sunt mândria primarului Timișoarei. Pasajul Jiul a costat 4,5 milioane de euro și a fost finalizat în noiembrie 2017. Nicolae Robu a fost primul care a trecut prin pasaj, la volanul mașinii de serviciu. Podul Dragalina, care a costat 1,5 milioane de euro, încă nu este gata, dar a fost deschis traficului. Potrivit edilului șef, el are patru benzi auto, linie de tramvai dublă, piste pentru biciclete și trotuare și spații verzi. Așadar, este „frumos și funcțional”.