Colterm, pe urmele BlueAir și CFR Marfă. Concordatul, ultima șansă

colterm

O procedură care a salvat CFR Marfă și BlueAir, puțin folosită în România, este șansa de supraviețuire a Colterm. Concordatul preventiv ar da societății de termoficare posibilitatea ca, în următorii trei ani, să revină pe linia de plutire. Altfel, primaria este unul dintre marii contributori la situația catastrofală a companiei.

Concordatul preventiv este văzut ca singura soluție de salvarea a Colterm. Anunțul a fost făcut de primarul Dominic Fritz. Procedura a fost explicată, puțin prea tehnic, de noul director general adjunct al societății, Bogdan Nanu. Acesta este, de altfel, specialist în insolvențe și alte proceduri financiare și spune că a identificat trei variante.

„Am identificat că avem trei potențiale soluții. Una să continuăm mai departe cum s-a mers în ultimii 10 ani, pe care am exclus-o, văzând că nu ajungem la un rezultat pozitiv. A treia variantă a fost cea a insolvenței, pe care am exclus-o. Așa am ajuns la varianta concordatului preventiv, care este soluție ideală pentru Colterm. Este un contract pe care o societate în dificultate financiară îl încheie cu creditorii săi, iar când ajunge la o masă critică de 75% din valoarea creditelor pe care le are și a terminat negocierile, cu acel 75% îl poate implementa, venind în fața unui judecător sindic, cerând omologarea respectivului contract”, spune Nanu.

Cel mult trei ani pentru redresare

Potrivit acestuia, ar fi primul concordat implementat la Timișoara, dar și unul dintre foarte puținele din România. „Zilele trecute mi-a fost pusă întrebarea dacă instanțele timișorene au mai implementat astfel de proceduri. Răspunsul este nu, dar în spatele acestui răspuns se află niște explicații. Prima se referă la faptul că concordatul n-a prea fost implementat în România mai deloc. Totuși la nivel de țară avem câteva implementări de succes, respectiv există cel puțin două concordate în dimensiunea Colterm, care sunt omologate și care funcționează deja: CFR Marfă și BlueAir”, explică directorul adjunct de la Colterm. Ambele societăți au intrat în concordat preventiv în 2020.

Planul de restructurare se depune la tribunal și, în termen de 60 de zile, societatea și consultantul ales au timp să negocieze cu creditorii implementarea respectivului concordat. „În momentul în care se ajunge la acel 75% din valoarea datoriei, ca contracte negociate, concordatul poate fi implementat. Se merge din nou în tribunal și acesta se omologhează de către judecătorul sindic. Procedura nu presupune insolvență (…) Pentru creditori există un mare avantaj, șansele de recuperare a unor creanțe în cadrul unui concordat sunt cu mult mai mari decât în cazul insolvenței, care poate fi reorganizare sau chiar și faliment”, mai spune Bogdan Nanu.

Foarte important: pe perioada concordatului este exclusă intrarea în insolvență și, pe de altă parte, toate executările silite sunt oprite. „Procedura concordatului se întinde pe 24 de luni, după momentul omologării acestuia, și poate extinsă cu încă 12 luni. E o perioadă maximă de 36 de luni în care societatea trebuie să se restructureze, să-și plătească o parte din datorii, nu presupune plata integrală a datoriilor, și să se retehnologizeze”, a mai afirmat Nanu.

Primăria, datoare vândută la Colterm

Fostul primar Nicolae Robu a declarat, și nu o dată, că în mandatele sale Colterm a ajuns o societate care merge bine. „I-am pus la treabă (pe cei de la Colterm, n.r.) pentru reducerea costurilor și creșterea veniturilor. În urma acestei implicări s-a ajuns la un bilanț pozitiv, Colterm acum este pe plus (…) Datoriile istorice, pe care nu le putem achita fără un credit bancar, aduc penalități și majorări”, spunea, de exemplu, în noiembrie 2018, Robu.

Care este acum situația companiei? „Datoriile Colterm sunt circa 300-310 milioane de lei. O mare parte, 123 milioane, se duc către bugetul de stat, sunt datorii către bugetul de stat. La EON sunt în jur de 80 de milioane, toate sunt datorii vechi, istorice. Furnizorii de cărbune, 20 de milioane, bănci, 30 și alte datorii la furnizori, mărunte, probabil nesemnificative în ecuația sumelor prezentate”, spune Emil Șerpe, directorul general.

De fapt, unul dintre factorii care au dus la starea dezastruoasă a companiei de termoficare este chiar instituția de pe CD Loga 1. „Primăria are o datorie către Colterm de 160 de milioane de lei. Este vorba despre pierderi induse aprobate de-a lungul timpului, neonorate la timp, subvenții și alte datorii”, mai spune Șerpe.

Reducerea subvenției e o discuție politică

Una peste alta, dincolo de chestiunile pur teoretice, practic nu se știe când și dacă factura de căldură și apă caldă va scoate mai mulți bani din portofelele timișorenilor. Primarul Dominic Fritz nu a putut spune când se va „umbla” la subvenția asigurată din bugetul local.

„Concordatul în sine nu schimbă nimic în felul în care este furnizată căldura, nu schimbă nimic în preț. Discuția despre mărimea subvenției, care doar a crescut din 2012, și cum va afecta este o decizie a consiliului local… E o discuție politică pe care trebuie să o ducem în următoarele săptămâni, cu ajutorul unor analize. Momentan, situația e așa că primăria își asumă niște subvenții pe care nu le poate plăti și așa băgăm compania din ce în ce mai mult în probleme. Cred că cercul ăsta vicios trebuie să-l rupem. Eu nu pot exclude acum un rezultat în ceea ce privește subvențiile și, prin asta, și prețul, dar nu este legat de procedura în sine de concordat”, explică edilul șef.

Cât costă Colterm pentru fiecare timișorean

Nu se știe nici cât va costa consultantul care va duce la bun sfârșit concordatul. „Ne propunem ca săptămâna viitoare să lansăm pe SEAP achiziția publică pentru selectarea consultantulu. Ulterior vom face prima fază de analiză împreună cu consultantul, pentru a ne putea prezenta în fața creditorului pentru a prezenta soluțiile. Nu putem să răspundem în momentul de față (cât costă – n.r.) va fi o licitație publică deschisă către toată lumea care are expertiza necesară (…) Vom alege cel mai avantajos consultant pentru noi”, spune Bogdan Nanu.

Potrivit calculelor făcute de PMT, fiecare timișorean plătește 125 de lei pe an, pentru pierderile din rețelele Colterm, și 2.019 lei pe an, pentru subvenționarea prețului pentru energia electrică și termică furnizată către abonații Colterm. În total, 2.144 lei, fie că e, fie e că nu e racordat la sistemul centralizat.

About Post Author