Avem plan de calitate a aerului, dar... degeaba. Contestatarii spun că e haotic și făcut după ureche

Cratițele cu mâncare, centralele de apartament, reparația șoselelor și traficul – principalele surse de poluare din Timișoara. Pe ele se bazează Planul de calitate a aerului, plătit anul trecut de primărie și pus acum în dezbatere publică. Documentul n-a fost apreciat defel de participanți.

Planul de calitate a aerului este, practic, un set de măsuri pe care administrația locală trebuie să le ia, pentru a nu fi depășite valorile de poluare cu particule în suspensie PM10. Timișoara este unul dintre orașele care trebuie să ia rapid măsuri împotriva poluării, fiind nominalizată în acest sens, la începutul anului, de ministrul Mediului, Costel Alexe.

La PMT a fost organizată, joi după-amiază, o dezbatere publică pe marginea Planului de calitate a aerului pentru perioada 2020 – 2024. El a fost întocmit de Multidimension SRL, o firmă din județul Ialomița, unicul ofertant la licitația organizată, în vara trecută, de primărie. Suma maximă oferită: în jur de 144.000 lei, cu TVA. Organizată la o oră mai decentă, dezbaterea a atras destul de multă lume. Cu diverse păreri, dar cu o nemulțumire comună: planul e întocmit pe baza unor date vechi și nu reflectă realitatea.

Haotic și fără coerență

Din partea primăriei au participat directorul Direcției de Mediu, Adrian Bere, o angajată de la Mediu și viceprimarul Dan Diaconu. Reprezentanții Asociației Peisagiștilor din România, Filiala Teritorială Vest, au fost categorici: „Nu putem planifica măsuri de combatere a poluării aerului cu date vechi. În analiza spațiilor verzi nu avem numărul de arbuști care participă la reducerea poluării cu PM10 din oraș”.

Aida Szilagyi, de la USR, inginer chimist de meserie, a reclamat lipsa de la dezbatere a membrilor comisiei tehnice formată din 27 de persoane, de la diverse instituții, care ar fi oferit date pentru întocmirea planului. „Nu e nimeni de la Agenția de Mediu să ne explice inventarul de emisii din trafic. Vorbesc în calitate de expert și îl consider un plan haotic (…) Nu există o coerență, sunt texte copiate din alte documente (…) ca și cum ne-am fi dorit ca acest plan să aibă un număr cât mai mare de pagini, care să justifice prețul plătit”, a spus Szilagyi.

Concluzie „halucinantă”

Potrivit acesteia, cei care au întocmit planul au ajuns la concluzii ciudate pentru orice specialist. „Prin arderea gazului metan + oxigen rezultă dioxid de carbon, monoxid de carbon și cantități foarte mici de carbon, respectiv negru de fum numai atunci când arderile sunt incomplete. Această concluzie este absolut halucinantă, este o rușine (…) Într-adevăr, centralele sunt poluante, mai ales că coșurile de emisie ale gazelor se află la geamul vecinilor, dar să spui că acestea sunt sursa principală pentru PM10 este o rușine (…)

Problema traficului, a numărului exagerat de mașini, lipsa de control a șantierelor, modul în care sunt parcate mașinile, se parchează pe spațiul verde (…) nu avem un sistem de a descuraja deținerea a trei automobile de familie, nu mai putem să funcționăm în felul acesta. În acest oraș nu se face curățenie (…) Haideți să implicăm autoritățile și instituțiile răspunzătoare și să primim niște răspunsuri și din partea lor”, a concluzionat Aida Szilagyi.

Nu traficul este principala sursă de PM10

Viceprimarul Dan Diaconu a contrazis-o. „Există câteva informații nereale în ceea ce spuneți. Niciunde în lume sursa principală de PM10 nu este traficul. Peste tot, producerea energiei, a încălzirii este principala sursă de PM10. Orice oraș luați în momentul de față, orice studiu al comisiei, al OMS, orice studiu ați lua, traficul nu este pe locul I”, a afirmat acesta.

La rândul lui, Dominic Samuel Fritz, tot din partea USR, contracandidat al lui Nicolae Robu, a atras atenția că stațiile de măsurare a calității aerului nu funcționează. Reprezentanții primăriei au explicat că nivelul de poluare este tot timpul măsurat, însă au existat unele probleme cu validarea datelor. Rezolvarea acestor neajunsuri ar ține însă de Agenția de Mediu. Fritz a propus, de asemenea, un sistem alternativ de măsurare a poluării aerului, față de cel existent, parte a unui sistem european, agreat de CE.

Perdea forestieră și stații de încărcare pentru mașini electrice

Alți participanți la dezbatere au solicitat piste de biciclete „adevărate”, dar și achiziționarea, de către primărie, a câtorva mii de stații de încărcare a mașinilor electrice. Nu de alta, dar, din sală, cineva a spus că „vine mașina electrică peste noi”.

Printre participanți s-au numărat și câțiva reprezentanți ai Partidului Verde. Ei vor să planteze o perdea forestieră în Freidorf. „De pe harta țării dispare, practic, în fiecare an populația unei localități de mici dimensiuni, pentru că boli precum cancerul pulmonar sau infarctul miocardic lovesc tot mai des. (…) Studiile au arătat că în Timișoara direcția predominantă a vântului este dinspre nord-vest, astfel că în zona Aradului a început plantarea unei perdele forestiere încă de la începutul anilor 2000, dar aceasta nu este suficientă. Ca urmare, propunem încă o perdea forestieră de protecție, în zona Freidorf, iar măsura se înscrie în realizarea unei centuri continue de păduri sau perdele de protecție în jurul orașului”, spun aceștia.

Dezbaterea a durat în jur de trei ceasuri, fără o concluzie clară. Toate observațiile făcute urmează să fie discutate de comisia tehnică formată din 27 de reprezentanți de la diverse instituții. Ulterior, planul poate fi avizat și să ajungă și la Ministerul Mediului.