8 ani cu Nicolae Robu, la Primăria Timișoara. Promisiuni multe în 2012, cât s-a făcut până în 2020?

Sunt exact 8 ani de când actualul primar al Timișoarei s-a instalat pe CD Loga 1. Au trecut de atunci două mandate, iar acum edilul șef vrea și un al treilea. Ce s-a ales din lista de promisiuni inițială, anunțată în 2012? Depinde, desigur, de cine răspunde la întrebare. Să vedem.

Pe data de 22 iunie 2012, emoționat și cu un zâmbet larg pe față, Nicolae Robu, candidatul USL, fosta alianță PNL – PSD, depunea jurământul de primar. Până atunci senator PNL, fostul rector al Universității Politehnica câștigase alegerile cu 49,76% din voturile valabil exprimate. În cifre, asta însemna 55.422 timișoreni care puseseră ștampila pe numele lui. În 2016, Robu câștiga al doilea mandat, din postura de candidat PNL. „Scorul” său: 52,9%, adică, la vremea respectivă, 41.531 voturi.

Acum, liberalul vrea un al treilea mandat și și-a început, mai mult sau mai puțin discret, campania electorală. El prezintă frecvent diverse realizări trecute în dreptul administrației sale. Ce s-a ales de promisiunile din 2012? Din punctul de vedere al edilului șef, e foarte bine.

„Cei care mereu aduc aminte de promisiunile din 2012 îmi fac un foarte mare serviciu, pentru că, exceptând aceste parcări din zona centrală, am făcut mii și mii de locuri de parcare în oraș și am compensat. Se poate vedea cum am bifat pas cu pas ceea ce atunci am lansat ca obiective, pentru că la mine totul este într-o viziune de dezvoltare a orașului. Numai niște… vorbesc de proiecte pe genunchi și tot felul de astfel de bazaconii. Avem strategii și sectoriale, și strategie generală și tot ce trebuie într-o abordare cu adevărat profesionistă asupra administrării orașului”, declara, recent, acesta.

10 promisiuni din 2012

Reducerea cu cel puțin 25% a facturii la apă caldă și căldură
Ultima dată, gigacaloria s-a scumpit în decembrie 2019. Nu se simte efectiv în facturi, pentru că a crescut și subvenția de la bugetul local. Colterm este „gaura neagră” a administrației locale, care pompează sume uriașe în compania de termoficare, însă luminița de la capătul tunelului nu se vede.

Fluidizarea traficului prin:

semaforizare computerizată, de ultimă generație
Proiect pe fonduri europene, dar cu destui bani de la bugetul local, depus de vechea administrației și finalizat în mandatul lui Robu. Contestat de mulți șoferi, lăudat de alții și de primar, sistemul a umplut orașul de semafoare, unele dintre ele nefuncționând niciodată, decât în faza de testare
realizarea a cel puțin 3 subpasaje
Tot pe un proiect al vechii administrații, în 2015 a fost finalizat Pasajul Michelangelo. E singurul „subpasaj” realizat din 2012 încoace. Abia acum a fost scos la licitație Pasajul Solventul, care ar putea fi gata spre sfârșitul lui 2022, dacă totul merge ca la carte. Au fost lărgite totuși pasajele Jiul și Popa Șapcă.
lărgirea unor poduri pe Bega și construirea cel puțin a unui pod nou
Au fost lărgite podurile Eroilor și Dragalina, din Iosefin. La primul dintre ele încă este de lucru, pentru că, deși promise, pistele de biciclete care ar trebui să treacă pe sub el nu au fost prevăzute în contractul inițial. Consilierii locali au votat recent actualizarea devizului pentru viitorul pod Jiul, dar mai e destul până când acesta să intre măcar în șantier

lărgirea unor artere și optimizarea științifică a traseelor din oraș
La acest capitol, cel puțin la prima lui parte, administrația Robu stă foarte bine. Vorbim despre deja celebrele „autostrăzi” urbane, de care primarul este atât de încântat, cum ar fi strada Cluj, Calea Martirilor. Pentru că nu suntem oameni de știință, nu comentăm „optimizarea științifică”. Urmează lărgirea străzii Lidia și a Bd. Sudului, dar și modernizarea Căii Bogdăneștilor. Recent s-a terminat șantierul pe Bd. Republicii.
realizarea centurii Calea Lugojului – Calea Șagului
Centura de Sud a Timișoarei nu intră în „ograda” primăriei. Șantierul efectiv a început, după multe zbateri, în martie 2020 și este prevăzut să dureze 24 de luni.
completarea inelelor de trafic și înlăturarea punctelor de strangulare de pe traseul lor
Inelul IV este cel mai des adus în discuție de primar: nu este gata încă, dar intențiile sunt bune. Se va face, dă asigurări edilul șef.
crearea unor artere noi (Sudului – Pestalozzi, Prezan – Mureș etc)
Traseul Sudului – Pestalozzi este finalizat de mult timp. Traseul Prezan – Mureș nu există și nici nu pare să facă parte din planurile administrației locale. A fost făcută totuși o nouă cale de legătură între Calea Aradului și Calea Torontalului.
crearea de noi locuri de parcare prin desființarea fâșiilor de pământ dintre trotuare și carosabil
În cartiere au fost făcute diverse amenajări, dar nu există o centralizare. Sau, cel puțin, aceasta nu a fost făcută publică.
realizarea a cel puțin 5 parcări mari (zona centrală)
Zero. Aceasta e cifra. Au fost diverse încercări, dar niciuna nu a fost finalizată. Primarul Timișoarei a explicat, de mai multe ori, că principalul motiv al nerealizării acestui obiectiv a fost lipsa unui teren potrivit aflat în proprietatea municipalității
rapidizarea căii de racord actuale la autostrada Arad – Timișoara și realizarea unui nou racord, de pe șoseaua Timișoara – Arad
Obiective care nu țin, sub nicio formă, de administrația locală, sunt pierdute, oricum, în birocrația instituțiilor centrale

Reducerea prafului și noxelor de cel puțin cinci ori și extinderea spațiilor verzi peste media europeană pe locuitor
Timișoara este unul dintre motivele pentru care Comisia Europeană a anunțat, recent, că declanșează o nouă procedură de infringement împotriva României. De vină e dioxidul de azot, ale cărui concentrații au depășit, de prea multe ori, normele admise. Primarul spune că, în afară de aceste cazuri izolate, respirăm un aer destul de bun. Praful colectat la marginea carosabilului și cel de pe mașini spune însă un pic altceva. Extinderea spațiilor verzi „peste media europeană” este încă departe de realitate.

Restaurarea clădirilor din centrul istoric și transformarea acestuia în zonă pietonală, comercială și de loisir (promenadă, restaurante, terase)
Centrul istoric este zonă pietonală, grație unui proiect pe fonduri europene, câștigat de vechea administrație. În mandatele actualului primar au fost transformate în „pietonale” și alte străzi din zonă. Restaurarea clădirilor a început, dar e departe de a fi gata și depinde oricum de proprietarii privați ai acestora.

Construirea de noi creșe, grădinițe și școli, în acord cu nevoile, și reabilitarea tuturor celor care necesită reabilitare
Reabilitări s-au făcut destul de multe. În ceea ce privește construirea, încă nu e gata, de la zero, niciun astfel de obiectiv. A început, totuși, în toamna lui 2019, ridicarea noului campus Lenau, care va costa aproximativ 12 milioane de euro.

Construirea unui stadion ultramodern, a unei săli polivalente de 16.000 locuri și a unui bazin olimpic
Din nou, zero. Stadionul și sala polivalentă au ajuns totuși în faza diverselor documentații, dar începerea șantierelor e încă foarte departe. Oricum, de construirea lor se ocupă Compania Națională de Investiții, nu primăria. Despre bazinul de înot olimpic nu s-a mai discutat nimic

Construirea în cartiere a 4 bazine de înot semiolimpice, destinate practicării înotului de întreținere și agrement
Cele patru bazine semiolimpice s-au transformat în trei complexuri polisportive de cartier, din care unul cu stadion, care încă nu au început să fie construite. Cel mai avansat este cel din Calea Lipovei, unde este în desfășurare a doua licitație pentru execuție. Tot în faza pregătitoare este și construirea, în Calea Buziașului, a unui stadion „tip lego”.

Crearea unui sistem de show de muzică, apă și lumini pe Bega
Fântâna muzicală nu va fi pe Bega, pentru că e imposibil din punct de vedere tehnic. Alt amplasament, în afară de cel din Parcul Botanic, la care s-a renunțat între timp, nu a fost anunțat.

Construirea unui mare spital ultramodern, de interes euroregional
Zero. Dar primăria se gândește acum să preia clădirea în construcție de pe Calea Torontalului și, dacă specialiștii spun că se poate folosi, aceasta ar putea deveni institut onocologic

Realizarea muzeului științei și tehnologiei bănățene
Zero. Și nici nu s-a mai auzit nimic despre el. Se va face totuși, în viitorul centru multicultural de pe strada Mărășești, Muzeul Cetății. Ar trebui să fie gata în doi ani. Vom avea cândva, cel puțin teoretic, și Muzeul Revoluției. Îl face Ministerul Culturii, în fosta comenduire a garnizoanei din Piața Libertății.

Despre acvariu, parcuri și șantiere

Ce-a mai făcut Nicolae Robu de când este primar? A mutat, de exemplu, „acvariul” din Piața Operei și a reușit să facă asta chiar în șase luni de la preluarea mandatului. Așa cum a promis. Drept e că proprietarul clădirii de sticlă demolate a primit la schimb trei terenuri. Primarul se luptă în continuare cu buruienile, care ar fi trebuit să dispară din oraș tot în șase luni. Așa cum ar fi trebuit să dispară și câinii vagabonzi, dar și cerșetorii.

Avem, de asemenea, mai multe parcuri reabilitate: Justiției, Pădurice, Alpinet sau Central. Avem și steaguri în intersecții, dar și vaporașe pe Bega, precum și câteva sute de biciclete și trotinete, de folosit gratis, pe baza cardului STPT. Avem, de ceva timp, și trotuare în pătrățele, la care se lucrează din toamna trecută și nu e gata încă. Avem și panseluțe, și șantier la Opera Română, și o să avem, cândva, mai multe cinematografe reabilitate, și un centru de tehnologie și experiment cum puține sunt în lume. Și-o să fim, cândva, și Capitală Europeană a Culturii.

Avem de toate. Pe lista de promisiuni. Avem și pe lista de realizări unele dintre ele. Doar că practica e mult diferită de teorie.