Un milion de euro s-ar putea să nu ajungă pentru fațada Operei Române. Sunt probleme cu travertinul

Reabilitarea fațadei Operei Române este în impas, deși primarul Nicolae Robu spune că mobilizarea este exemplară. Trebuie cumpărat mai mult travertin decât este prevăzut în proiect și s-ar putea să fie nevoie de nouă licitație. Iar asta durează. Șantierul ar trebui să se termine în octombrie.

La finele lunii octombrie era predat amplasamentul către firma care reabilitează fațada Operei Române – Palatul Culturii. S-a făcut cu tam-tam, în prezența primarului Nicolae Robu, a mitropolitului Banatului, ÎPS Ioan Selejan, și a directorilor Operei Române, respectiv Teatrului Național. În prima fază s-a lucrat – cel puțin așa s-a anunțat atunci – la consolidarea clădirii. Apoi, muncitori de origine asiatică au montat, pe toată fațada, schele. Potrivit declarațiilor primarului Robu, urma analiza travertinului de pe fațadă. „Se ia bucată cu bucată tot ce este aplicat. Se analizează, multe sunt crăpate. Se va vedea în momentul în care se dezlipesc, acum avem o hartă întocmită de proiectant pe baza a ceea ce s-a putut vedea”, spunea edilul.

Travertinul se sparge, nu poate fi refolosit

De multe zile însă, pe șantier nu e nimeni. Întrebat care este situația, Robu afirmă că există o explicație și că lucrurile sunt mult mai complicate. Asta, pentru că a apărut o problemă. „Este o mobilizare exemplară, dar sunt momente în care nu se poate lucra, din diverse motive, cum a fost și acesta, că nu s-a dispus de aviz.(…) A fost aviz până la un punct. Era avizat să se refolosească travertinul existent. A fost aviz dat pe o anumită ipoteză, că trebuie păstrat în proporție de 70% cel puțin, sau nu mai știu, travertinul existent. Pentru asta, el trebuie dat jos, dus în laborator, supus unei expertize și apoi cel care se consideră că are și viabilitate trebuie pus la loc (…)

Când s-a trecut la această operație, pe baza avizului vechi, s-a constatat că, de fapt, tot se sfărâmă, în momentul în care îl desprinzi. Cu poze, cu filmulețe luate din diverse zone, s-a mers la Ministerul Culturii și s-a cerut aviz pentru schimbarea integrală. Până nu-ți vine noul aviz, nu poți lucra. Pentru lucruri de genul acesta comiți infracțiuni. Nu vrea nimeni să ajungă la închisoare de bunăcredință fiind”, susține primarul Timișoarei.

S-ar putea să fie nevoie de o nouă licitație

Licitația pentru reabilitarea fațadei a fost câștigată de Alex Dia Construct, la suma de 4,64 milioane de lei, cu TVA. Lucrurile pot fi însă mult mai complicate. Cumpărarea travertinului costă, iar aceste cheltuieli suplimentare pot să depășească limitele permise de lege. „Trebuie travertin nou, acesta costă, nu-l primim pe gratis. Nu știu să vă spun care este procedura, se respectă legea. S-ar putea să fie nevoie de o nouă licitație. Nu poți să-l alegi pe sprânceană pe cel care ți-l furnizează (…) Nu poate fi refolosit decât o parte din travertinul care se află în interiorul arcadei. Nu se poate desprinde. Chiar dacă unele plăci nu sunt degradate ochiometric vorbind, unele sunt cu fisuri. Sunt și plăci care n-au fisuri, dar în momentul în care s-a încercat să fie desprinse s-au sfărâmat”, explică Nicolae Robu.

Nu se știe când se cumpără travertinul

Șantierul trebuie încheiat în 12 luni. „În 2020 va fi gata”, încă susține edilul. El admite totuși că nu știe cât ar putea dura o eventuală nouă licitație pentru travertin. „Noi ne grăbim, credeți că eu nu-mi doresc să fie gata? Abia azi a venit avizul. De acum este undă verde să se dea jos tot și evident să se facă pregătirile pentru montarea noului travertin. Mai e mult până să ajungem să se poată monta”, spune Robu.

Povestea reabilitării fațadei Operei Române a început acum patru ani, când Robu a anunțat încheierea unei licitațiii câștigate la un preț puțin mai mare de 750.000 de lei, cu termen șase luni. Tot SC Alex-Dia Construct SRL ar fi trebuit să lucreze, însă proiectul nu avea aviz de la Ministerul Culturii. Cea de-a doua licitație este cea pe baza căreia a început șantierul actual. Construcția Palatului Culturii a început în 1871, după planurile arhitecților vienezi Helmer și Fellner, și a fost terminată în 1875. Imobilul a fost devastat de două incendii. După al doilea incendiu, cel din 1920, au rămas intacte doar aripile laterale. Clădirea a fost reconstruită în stil neobizantin, după planurile lui Duiliu Marcu.

About Post Author