Sunt sau nu statui pe fațada de la Opera Română? Niște camere video ar putea lămuri misterul

opera română

Șantierul de reabilitare de la Opera Română nu pare să fie foarte agitat. A fost îndepărtat travertinul care o acoperea, dar ar putea, foarte curând, să se lămurească misterul celor două statui care au fost acolo cândva.

Cele două statui care se aflau cândva pe fațada Operei Române, așa cum a fost ea gândită de arhitecții vienezi Helmer și Fellner, vor fi căutate sub ce-a mai rămas din actuala fațadă. De pe aceasta a fost îndepărtat vechiul travertin. „Am discutat acest subiect cu firma care execută lucrările, cu Alex Dia SRL. Le-am cerut categoric ca, în momentul în care e potrivit din punct de vedere al stadiului tehnologic, să lămurim acest aspect al statuilor. Probabil se va practica un orificiu și se va introduce în fiecare nișă o cameră video. Nu dau eu rețeta tehnică de intervenție, dar există dată această temă: să clarificăm dacă acele statui sunt acolo sau nu. Dacă sunt, ce vom face, unde le vom pune, vom vedea ulterior. Aici va trebui să avem avizul, presupun, al Comisiei de Monumente de la București”, a anunțat, marți, primarul Timișoarei.

Au fost probleme cu travertinul

Șantierul de la Opera Română a început, teoretic, la sfârșitul lunii octombrie. În prima fază s-a lucrat – cel puțin așa s-a anunțat atunci – la consolidarea clădirii. Apoi au fost montate schelele și s-a trecut la îndepărtarea travertinului. Operațiunea s-a dovedit mult mai dificlă decât era anticipat și a apărut o nouă problemă. „Sunt momente în care nu se poate lucra, din diverse motive, cum a fost și acesta, că nu s-a dispus de aviz.(…)

A fost aviz până la un punct. Era avizat să se refolosească travertinul existent. A fost aviz dat pe o anumită ipoteză, că trebuie păstrat în proporție de 70% cel puțin, sau nu mai știu, travertinul existent. Pentru asta, el trebuie dat jos, dus în laborator, supus unei expertize și apoi cel care se consideră că are și viabilitate trebuie pus la loc (…) Când s-a trecut la această operație, pe baza avizului vechi, s-a constatat că, de fapt, tot se sfărâmă, în momentul în care îl desprinzi. S-a mers la Ministerul Culturii și s-a cerut aviz pentru schimbarea integrală”, explica, în luna februarie, edilul șef.

Un lucru era cert încă de atunci: trebuie cumpărat travertin. Proiectul de 4,64 milioane de lei, așa cum a fost el scos la licitație și câștigat, prevedea refolosirea unei mari părți din travertin. Acest lucru însă nu a mai fost posibil. „Trebuie travertin nou, acesta costă, nu-l primim pe gratis (…) Nu poate fi refolosit decât o parte din travertinul care se află în interiorul arcadei”, mai spune primarul. Dacă s-a cumpărat sau nu piatra încă nu știm.

Muzele de trei metri

Construcția Palatului Culturii a început în 1871, după planurile arhitecților vienezi Helmer și Fellner. În 1875, clădirea a fost inaugurată. Ea a fost ulterior devastată de două incendii. Cel din 1920 a produs pagube majore și au rămas intacte doar aripile laterale. Reconstrucția în stil neobizantin a fost supervizată de Duiliu Marcu. Inițial, pe fronton ar fi trebuit să fie patru statui ale muzelor Thalia, Melpomene, Euterpe şi Terpsihore. Fiecare avea cam trei metri înălțime și cântărea în jur de 900 de kilograme. N-au fost puse pe fațadă niciodată toate patru, ci numai două. (sursa foto vechi: www.ort.ro)

About Post Author