Podul Mihai Viteazu, motiv de plângere penală și restricții. Războiul Primăria Timișoara – Direcția de Cultură continuă
Războiul Primăria Timișoara – Direcția Județeană de Cultură Timiș se mută de pe trotuare… pe pod. Mai exact, pe Podul Mihai Viteazu, unde vor fi restricții de circulație. Asta, deoarece Comisia Zonală de Monumente a respins proiectul de reabilitare a podului. Primăria, care vrea de fapt să lărgească podul inaugurat în 1914, anunță plângeri penale pentru abuz în serviciu.
Podul Mihai Viteazu, traversat de trasee de autobuz și troleibuz, a devenit brusc nesigur pentru traficul auto. E concluzia la care pare să fi ajuns Primăria Timișoara, care anunță că, de marți, 19 mai, se va circula cu restricții, după cum urmează:
- Introducerea restricțiilor de tonaj, care vor limita la 13 tone maximum greutatea sarcinii pe osie a autovehiculelor care circulă pe pod
- Introducerea restricțiilor de viteză, care vor limita la 30 km/h viteza de circulație a autovehiculelor care circulă pe pod
- Introducerea restricțiilor privind numărul autovehiculelor grele (autobuze, troleibuze, autocamioane) astfel încât pe pod să nu circule mai mult de un singur autovehicul greu
„Aceste restricții au fost luate în baza expertizei tehnice din care rezultă că Podul Mihai Viteazu se degradează pe zi ce trece, astfel încât aceste degradări să nu se accentueze și, astfel, să fim nevoiți să interzicem total circulația pe acest pod, fapt care ar constitui o catastrofă pentru traficul din Municipiul Timișoara”, precizează, într-un comunicat, Culiță Chiș, șeful Direcției Generale de Drumuri a Primăriei Timișoara.
Primăria nu poate accepta ce solicită Direcția de Cultură
Cei de la primărie vor, de vreo cinci ani, să repare podul. Din vara lui 2017, când a fost încheiat contractul cu SC Pod-Proiect SRL, cu sediul în Iași, pentru documentația aferentă unei astfel de investiții, nu s-a mai auzit nimic despre pod. Firma ieșeană avea la dispoziție șase luni să întocmească actele.
„Precizăm faptul că această investiție a fost demarată încă din anul 2015, fapt pentru care nici în ziua de azi nu am primit niciun aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, după mai multe discuții/ întâlniri dintre proiectanți, reprezentanții direcției și ai Primăriei Municipiului Timișoara. Mai mult decât atât, în data de 24 aprilie 2020, am primit respingerea acestui proiect de către Direcția Județeană pentru Cultură Timiș.
Precizăm faptul că, după 3 ani de discuții, Direcția Județeană pentru Cultură Timiș a propus reabilitarea podului cu sistem de 4 benzi și trotuar de 1 metru, lucru ce nu poate fi acceptat de Direcția Generală Drumuri, Poduri, Parcaje și Rețele de Utilități, deoarece în tema de proiectare se specifică clar că extinderea podului se face la 4 benzi, trotuare, piste de biciclete (nu așa cum se susține de către Direcția Județeană pentru Cultură Timiș că s-a solicitat extinderea la 6 benzi de circulație)”, mai spune Culiță Chiș.
Culiță Chiș: Sesizăm organele de cercetare penală
De mai multe săptămâni, Primăria Timișoara este într-o dispută cu DJC Timiș, din cauza lucrărilor de la trotuarele din interiorul Inelului I. S-a ajuns chiar la urmărire penală in rem, în urma unei plângeri a celor de la Direcția de Cultură. Acum, PMT îi acuză pe cei de la Cultură că… le gonesc proiectanții. „Având în vedere cele de mai sus, este lesne de înțeles de ce niciun proiectant nu mai vrea să lucreze cu instituția noastră pentru proiectele care se află în zona de monumente (spre exemplu obiectivul Realizare strada de legătură dintre Popa Șapcă și Calea Aradului, s-a repetat procedura de achiziție de 5 ori, fără a avea vreo ofertă)”, spune Chiș.
Acesta susține că a depus deja o plângere prealabilă la Ministerul Culturii și urmează să facă plângere penală pentru abuz în serviciu. „Am formulat și depus plângere prealabilă la Ministerul Culturii și la Direcția Județeană pentru Cultură Timiș, în data de 18 mai, urmând a ne adresa instanțelor de judecată. Mai mult decât atât, astăzi vom demara procedura de sesizare a organelor de cercetare penală pentru abuz în serviciu și pentru punerea în pericol a cetățenilor care circulă prin Municipiul Timișoara, direcția noastră neputând lua măsurile de reabilitare și consolidare a podului”, concluzionează șeful Direcției de Drumuri a PMT.
Predescu: Nu vor să repare podul, vor să facă altul
Practic, proiectul propus de PMT vizează extinderea la patru benzi, cu trotuare și piste de biciclete pe trotuar. În acest moment, podul are patru benzi auto și trotuare. Loc de piste de biciclete nu este, decât dacă podul ar fi lărgit. Lucru inacceptabil, din punctul de vedere al șefului DJC, Sorin Predescu.
„Nu acceptăm modificarea podului pe lățime, pentru că asta înseamnă practic distrugerea podului. Ei propun ca, pe aceeași structură, să adauge nu știu câte benzi. În acest moment sunt patru benzi și două trotuare. Ei mai vor și două piste de biciclete. Vor să dea jos parapetele, să lățească podul și să facă, practic, alt pod. Răspunsul simplu este «nu». Nu vor să repare podul. Vor să facă altul.
În loc să vină să spună că vor reabiliteze podul, lucru cu care suntem de acord, vin și spun că vor să facă alt pod, mai lat. «Dacă nu sunteți de acord, atunci nu reabilităm podul», aceasta este logica. Ca să poți face și piste de biciclete trebuie să-l lățești cu vreo doi metri. Dar asta înseamnă că strică tot podul, care este în zonă protejată”, a explicat, pentru stiridetimisoara.ro, Sorin Predescu.
Nu poate fi schimbată geometria podului
Proiectul propus de PMT a fost respins, potrivit lui Predescu, de Comisia Zonală de Monumente. Aceasta acoperă patru județe, iar componența ei este numită prin ordin al ministrului Culturii. Șeful DJC nu face parte din ea. „Nimeni nu va fi de acord vreodată ca acel pod să fie demolat, numai pentru că vrea cineva să facă două piste de biciclete. Este absurd. E problema lor că nu vor să repare podul. Partea de siguranță este problema primăriei.
Li s-a spus că de extins nu se poate extinde. Pot să facă plângeri penale câte vor. Treaba noastră, ca direcție de cultură, este să păstrăm arhitectura orașului (…) Suntem de acord cu refacerea podului, așa cum este el acum. Nu permitem schimbarea geometriei podului, pentru că, fiind un pod istoric, trebuie să rămână în forma în care este”, conchide Sorin Predescu.
Vechiul Pod Episcopal este unul dintre cele trei care fac legătura între cartierul Cetate şi cartierul Elisabetin. El a fost inaugurat în 1914, înlocuind vechiul pod de lemn construit în 1718. Proiectul inţial prevăzuse amplasarea, pe balustrade, a patru statui care să reprezinte episcopi româno-catolici. Din cauza izbucnirii războiului, sculptorul n-a mai onorat comanda. Podul are zece metri lățime și câte 2,5 metri pe lateral, pentru pietoni.
About Post Author
