2 iulie 2020

Dr. Virgil Musta: Virusul nu a dispărut, trebuie să fim responsabili. Ce spune medicul despre decesele din pandemie

Musta

După 3 luni de pandemie: 97% dintre cei decedați în Europa aveau cel puțin o boală asociată, cel mai des cardiovasculară, și aproape 60% erau bărbați. Dr. Virgil Musta face o analiză și vorbește despre ce înseamnă, de fapt, să ne întoarcem la viața normală.

19.257 cazuri confirmate, 1.270 decese, 13.256 persoane vindecate, 4.739 cazuri încă active. Este statistica României după 3 luni de pandemie. În Timiș au fost 505 cazuri confirmate și 53 persoane decedate. La finele săptămânii trecute, la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara mai erau 18 internați, nici unul la Terapie intensivă.

La două săptămâni de la ridicarea stării de urgență, dr. Virgil Musta face o analiză a întregii situații. „Au fost 3 luni în care întreaga lume a trecut printr-o experiență dramatică, care a lăsat urme adânci la toate nivelurile. Toate acestea vor redefini «normalitatea» spre care încercăm să ne întoarcem acum. Depinde de noi (organisme internaționale, naționale și indivizi) modul în care reușim să învățăm din această experiență și să includem în noul «normal» tot ceea ce ne poate ajuta să prevenim fie apariția, fie cel puțin explozia și impactul devastator al unor astfel de epidemii care vor mai apărea”, spune specialistul timișorean.

Atitudinea responsabilă a contat cel mai mult

Dr. Musta e categoric. „Virusul nu a dispărut și este nevoie de responsabilitate individuală în perioada următoare pentru ca pandemia să continue curba descendentă și să rămână controlabilă. Sunt convins că principalul motiv pentru care la noi pandemia a rămas sub control este atitudinea extrem de responsabilă de care ați dat dovadă majoritatea dintre voi. Altfel, am fi avut mult mai multe victime, oricât ne-am fi străduit noi, medicii, autoritățile și multe alte categorii profesionale care au participat direct la această luptă”, susține acesta.

În lume au fost peste 6 milioane de cazuri de Covid-19 confirmate, din care mai mult de 2 milioane în Europa. Au murit aproape 370.000 de oameni, din care 176.000 în Europa. Sunt încă active în lume ceva mai mult de 3,1 milioane de cazuri. Cele mai afectate țări, din punct de vedere al numărului de cazuri, sunt SUA, Brazilia, Rusia, Marea Britanie, Spania, Italia, Franța și Germania. La decese, în SUA au fost peste 103.000, iar în Marea Britanie, peste 38.000.

„În România am reușit să limităm impactul pandemiei, cel puțin comparativ cu multe țări din vestul Europei, țări mult mai dezvoltate ca noi din punct de vedere al infrastructurii medicale, dar care au fost depășite de situație și au înregistrat foarte mulți morți (…) S-a concluzionat că, cel mai probabil, acest lucru se datorează măsurilor corecte, deși dure, luate la timp, dar și modului în care cea mai mare parte a populației le-a înțeles și respectat”, susține medicul timișorean.

Nu avem programe reale de prevenție și nici educație

Pentru că s-a speculat foarte mult pe tema deceselor din pandemie, dr. Virgil Musta spune că, din datele pe care le-a studiat el, în Europa, lucrurile au stat în felul următor:

  • 97% din totalul deceselor au fost persoane care au avut cel putin o boală asociată
  • 65% au prezentat boli cardiovasculare (cea mai prezentă afecțiune asociată)
  • 94% au fost persoane peste 60 ani
  • 59% au fost bărbați

„Ca să fiu mai concret, statistica în clinica noastră din Timișoara arată că toți cei care au decedat au avut cel puțin o boală asociată, cel mai frecvent fiind o boala cardiovasculară, apoi diabet și obezitate. În România, vârsta medie de deces a fost mai mică decât cea din țările vestice, ceea ce ne arată faptul că populația noastră prezintă numeroase boli cronice la vârste nu așa de înaintate ca în acele țări (…) Această situație de la noi se datorează mai multor factori. Menționez în primul rând lipsa programelor reale personalizate de prevenție a apariției acestor boli, precum și educația pentru sănătate deficitară. Ce înseamnă educație pentru sănătate? În mare, toată lumea știe, dar puțini aplică: alimentație sănătoasă și rațională, sport, mișcare, controlul stresului, igiena personală, dar și prevenția bolilor prin vaccinare și prin monitorizarea constantă a factorilor de risc personali”, explică specialistul.

Ce facem mai departe

Ce e e de făcut mai departe? „Un aspect important pentru sănătatea noastră în perioada următoare este acela de a reveni să facem controalele sau la investigațiile pe care poate le-am amânat în aceste 3 luni. Bolile pe care deja le avem, necontrolate, pot aduce mai multe necazuri decât am avut până acum cu noul coronavirus (…) Cea mai bună soluție este prevenția. Cele mai importante concluzii ale acestei analize după 3 luni de pandemie le-aș rezuma în două direcții: importanța respectării câtorva reguli de igienă personală și distanțare pe care le știm deja, dar și să avem grijă constant de sănatatea noastră constant, de la vârste fragede, pentru că astfel vom fi mai puțin vulnerabili în fața oricăror amenințări”, a conchis dr. Virgil Musta.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: